Curtea Supremă din Nepal a ordonat guvernului să impună limite asupra numărului de permise eliberate pentru escaladarea Everestului și a altor vârfuri din Himalaya, a confirmat un avocat care a solicitat această măsură, conform AFP.

„Curtea a decis să limiteze numărul de alpiniști” pe cel mai înalt munte din lume, având o altitudine de 8.850 de metri, a declarat avocatul Deepak Bikram Mishra, în contextul în care sezonul de ascensiuni de primăvară începe în țara respectivă.

Nepalul în prezent acordă permise pentru toți cei dornici să urce pe Everest, cu condiția să plătească o taxă de 11.000 de dolari. Anul trecut au fost eliberate 478 de astfel de permise, constituind un record.

Capacitatea de primire a zonelor montane „trebuie să fie respectată” și trebuie stabilit un număr maxim adecvat de permise, a hotărât Curtea Supremă, potrivit unui rezumat al deciziei sale care nu a inclus cifre specifice pe acest subiect.

Deepak Bikram Mishra a explicat că această decizie vine ca răspuns la preocupările populației privind protejarea naturii în Nepal, care găzduiește opt dintre cele mai înalte zece vârfuri de pe planetă.

Pe lângă limitarea numărului de alpiniști, se preconizează „măsuri pentru gestionarea deșeurilor și conservarea mediului” în zonele montane, a subliniat avocatul.

Nepalul se confruntă anual cu incendii de vegetație, în general începând cu luna martie, însă numărul și intensitatea lor au crescut în ultimii ani din cauza iernilor mai secetoase, atribuite schimbărilor climatice.

Gunoaiele și cadavrele, o problemă veche pentru autorități În aprilie, armata nepaleză a inițiat o campanie pentru recuperarea a tone de deșeuri și cel puțin cinci cadavre de pe cel mai înalt munte din lume și de pe alte două vârfuri. Armata își propune să colecteze în total 10 tone de deșeuri solide de pe Everest (8.848 de metri), Lhotse (8.516 de metri) și Nuptse (7.861 de metri), a declarat generalul de brigadă Sanjaya Deuja, directorul campaniei, pentru EFE. Această campanie, ajunsă la a cincea ediție, se va încheia pe 5 iunie și va servi și la recuperarea a cel puțin cinci cadavre de pe Everest.

„Este cunoscut faptul că poluarea mediului este în creștere pe cel mai înalt vârf din lume, o problemă delicată din punct de vedere ecologic. Misiunea noastră este să protejăm mediul și frumusețea muntelui”, a explicat Deuja.

Scopul nu este doar estetic, a adăugat el, amintind că ghețarii din Himalaya „alimentează oamenii care locuiesc în aval” prin alimentarea fluviilor Gange sau Ind.

Începând cu 2014, guvernul Nepalului a încercat să reducă acumularea de gunoi pe Everest, obligând fiecare alpinist să coboare de pe vârf cu cel puțin opt kilograme de deșeuri, în caz contrar riscând să piardă un depozit de 4.000 de dolari.

Pe lângă deșeuri, există și problema celor aproape 300 de alpiniști care și-au pierdut viața pe Everest de la escaladarea reușită a vârfului de către Edmund Hillary și Tenzing Norgay în 1953. Se estimează că două treimi din cadavre rămân îngropate sub zăpadă și gheață, iar multe dintre ele reapar în fiecare primăvară odată cu creșterea temperaturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alpinisti #ascensiune #Muntele Everest #Nepal

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.