Încă 8.600 de cazuri noi de coronavirus au fost confirmate în România, în ultimele 24 de ore. București, Suceava, Timiș și Cluj au intrat în scenariul roșu, scrie presa din țara vecină.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.600 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 261 mai puțin decât în ziua anterioară. 506 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Rata de pozitivare este în creștere și a ajuns la 13,94%, incidența infectărilor fiind peste 2 la mie la nivel național.

În total, până astăzi, 12 ianuarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.866.102 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 15.965 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.765.175 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 59.114 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 11.01.2022 (10:00) – 12.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 44 de decese (26 bărbați și 18 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 44 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 ani, 12 la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 la categoria de vârstă 70-79 ani și 16 la categoria de vârstă peste 80 ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Din totalul de 44 de pacienți decedați, 38 au fost nevaccinați și 6 vaccinați. Cei 6 pacienți vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. Pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități. Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.063, cu 40 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 417 persoane, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 417 pacienți internați la ATI, 33 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 166 sunt minori, 160 fiind internați în secții, cu 5 mai puțin decât în ziua anterioară și 6 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.247.606 teste RT-PCR și 6.438.153 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 20.636 teste RT-PCR (10.995 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.641 la cerere) și 41.041 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 33.588 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.847 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 51.337 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 84 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.536 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 592 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 11 ianuarie, 1.306 sancțiuni contravenționale, în valoare de 283.100 lei. De asemenea, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china