Numărul persoanelor diagnosticate cu cancer pulmonar fără să fi fumat vreodată este în creștere, de vină fiind poluarea aerului, a transmis Organizația Mondială a Sănătății (OMS), scrie The Guardian. Cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată este considerat în prezent ca fiind a cincea cea mai mare cauză de deces la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare a Cancerului (IARC).

Aproximativ 200.000 de cazuri de adenocarcinom au fost asociate cu expunerea la poluarea aerului în 2022, potrivit studiului IARC publicat în jurnalul Lancet Respiratory Medicine. Studiul a constatat că cea mai mare rată de cancer pulmonar din cauza poluării aerului este în Asia de Est, în special în China.

Într-un interviu acordat The Guardian, autorul principal al studiului, Freddie Bray, a declarat că descoperirile subliniază necesitatea unei monitorizări urgente a riscului în schimbare privind cauzele care duc la cancer pulmonar.

Studii suplimentare au urmărit să identifice posibile cauze, cum ar fi poluarea aerului, în cazul celor pentru care fumatul nu a fost considerat cauza principală a cancerului pulmonar, a adăugat el.

„Odată cu scăderea prevalenței fumatului – așa cum sa observat în Marea Britanie și SUA – proporția de cancere pulmonare diagnosticate în rândul celor care nu au fumat niciodată tinde să crească”, a spus Bray. „Dacă proporția globală de adenocarcinoame atribuite poluării aerului înconjurător va crește, depinde de succesul relativ al strategiilor viitoare de reducere a consumului de tutun și a poluării aerului la nivel mondial.”

Cancerul pulmonar rămâne principala cauză a mortalității la nivel mondial. În 2022, aproximativ 2,5 milioane de oameni au fost diagnosticați cu această boală. Dintre cele patru subtipuri principale de cancer pulmonar (adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase, carcinom cu celule mici și carcinom cu celule mari), adenocarcinomul a devenit subtipul dominant atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, a constatat IARC .

Adenocarcinomul a reprezentat 45,6% din cazurile globale de cancer pulmonar la bărbați și 59,7% din cazurile globale de cancer pulmonar la femei în 2022. Cifrele respective au fost de 39,0% și 57,1% în 2020. Adenocarcinomul reprezintă până la 70% din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu fumează niciodată, a spus IARC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce ratele de incidență a cancerului pulmonar la bărbați au scăzut în general în majoritatea țărilor în ultimii 40 de ani, ratele în rândul femeilor au avut tendința de creștere constantă. În 2023, The Guardian a dezvăluit că numărul femeilor diagnosticate cu cancer pulmonar în Marea Britanie a depășit pentru prima dată pe cel al bărbaților.

Schimbările în producția de țigări și tiparele de fumat din ultimele decenii au influențat tendințele incidenței cancerului pulmonar în funcție de subtip și există dovezi ale unei legături cauzale între poluarea aerului și un risc crescut de adenocarcinom, a spus IARC.

Nu se știe ce proporție din cazurile globale de cancer pulmonar sunt la cei care nu fumează niciodată, dar dovezile sugerează că este în creștere.

„Poluarea aerului poate fi considerată un factor important care explică parțial predominanța emergentă a adenocarcinomului, care reprezintă 53% până la 70% din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată în întreaga lume”, a raportat studiul.

Bray a spus că studiul a oferit informații importante cu privire la modul în care atât cancerul pulmonar, cât și alți factori de risc au evoluat, „oferind indicii cu privire la modul în care putem preveni în mod optim cancerul pulmonar la nivel mondial”.

El a adăugat: „Schimbările în tiparele de fumat și expunerea la poluarea aerului sunt printre principalii factori determinanți ai schimbării profilului de risc al incidenței cancerului pulmonar în funcție de subtip pe care îl vedem astăzi.

#cancer pulmonar #îmbolnăviri #OMS #studiu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.