Numărul persoanelor ucise în ofensiva Israelului în Fâşia Gaza a depăşit pragul de 70.000, a anunţat ministerul sănătăţii din enclavă, transmite Digi24.

Un total de 301 persoane au fost adăugate la bilanţ de joi, ajungându-se la 70.100, a adăugat ministerul. Două persoane au murit în recentele atacuri israeliene, restul au fost identificate din rămăşiţele îngropate de ceva timp în dărâmături.

Bombardamentul Israelului asupra Gazei – declanşat de atacul sângeros al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 – a lăsat o mare parte din fâşie în ruine, făcând dificilă colectarea de informaţii precise despre victime.

În primele luni ale războiului, oficialii au numărat cadavrele care au ajuns la spitale şi au înregistrat numele şi numerele de identitate.

În etapele ulterioare, autorităţile sanitare din Gaza au declarat că au amânat includerea a mii de decese raportate în bilanţul oficial până când au putut fi efectuate verificări medico-legale, medicale şi juridice.

De când a fost încheiat un armistiţiu fragil la 10 octombrie, numărul victimelor raportate a continuat să crească constant, autorităţile locale profitând de calmul relativ pentru a căuta cadavre în ruinele clădirilor.

Războiul din Gaza a început după ce militanţii conduşi de Hamas au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi au luat 251 de ostatici în atacul lor asupra sudului Israelului.

Familii întregi, distruse în ofensiva Israelului

Moaz Mghari a declarat că a pierdut 62 de rude, inclusiv părinţii şi patru fraţi, într-o serie de atacuri aeriene israeliene care au distrus două clădiri rezidenţiale lângă intrarea în tabăra Bureij din centrul Fâşiei Gaza.

El a declarat pentru Reuters că se afla într-un magazin de haine din apropiere când a auzit sunetul exploziilor şi cerul s-a întunecat de praf. S-a grăbit acasă şi a găsit clădirea familiei sale transformată în ruine.

„Atunci am început să realizez ce s-a întâmplat, am pierdut totul, am pierdut pe toată lumea”, a spus Mghari.

Armata israeliană a negat că ar fi vizat civilii de la începutul conflictului, acum mai bine de doi ani.

Înainte de război, Gaza avea statistici demografice solide şi sisteme de informare în domeniul sănătăţii mai bune decât în majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu, au declarat experţii în sănătate publică pentru Reuters.

ONU citează adesea cifrele privind decesele furnizate de Ministerul Sănătăţii şi afirmă că acestea sunt credibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Fasia Gaza #morți

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.