Numirea lui Alexandru Machidon în funcția de Procuror General se mai amână. După ce a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, Machidon urma să fie numit în funcție de șefa statului Maia Sandu. Președinta nu a semnat însă decretul deocamdată, deoarece Alexandru Machidon urmează să treacă Comisia de evaluare.

Astăzi, 9 ianuarie, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că va desfășura o a doua audiere, în ședință închisă, cu Procurorul General interimar, Alexandru Machidon, pe 13 ianuarie 2026, la ora 16:00, la Institutul Național al Justiției.

”Procurorul General interimar a fost audiat anterior la 10 decembrie 2025, iar înregistrarea acestei ședințe este disponibilă publicului aici. În urma primei ședințe, au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere. La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apartament în centrul Capitalei, la preț de 34 mii de euro: Cum explică Procurorul General această achiziție reușită

#Alexandru Machidon #Comisia de evaluare #procuror general

Universitățile cu autonomie financiară vor primi în 2026 1,1 miliarde de lei de la bugetul de stat, cu 108 milioane mai mult decât în 2025. În top se află USMF „Nicolae Testemițanu”, condusă de Emil Ceban, ministrul Sănătății și membru PAS, urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei, al cărei rector este Viorel Bostan, de asemenea deputat PAS.

La evaluarea performanței universităților au stat la bază 17 indicatori privind calitatea predării, cercetarea științifică, internaționalizarea și orientarea socială. Printre acești indicatori sunt numărul conducătorilor de doctorat, numărul cadrelor didactice tinere, angajabilitatea absolvenților, cercetarea și inovarea, internaționalizarea studiilor.

Cei mai mulți conducători de doctorat cu doctoranzi în proces de studiu din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare sunt la USMF – 13%, în timp ce la USM, ASEM, UPSC acest indicator este de câte 12%, iar la USARB – 11%.

Instituțiile cu cele mai tinere cadre didactice și științifico-didactice sunt USMF și UTM, ponderea lor constituind 25% din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare.

„Totodată, cei mai mulți studenți înmatriculați în anul de studii 2025-2026 – deținători ai diplomelor de BAC cu media de la nota „8,0” în sus din numărul total de candidați înmatriculați cu diploma de bacalaureat – sunt la USMF (69%), urmată de AMTAP (37%), UTM (30%), USM (28%) și ASEM (27%)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Cât privește angajabilitatea absolvenților, cele mai mari rate de inserție pe piața muncii sunt raportate de USMF (67%), UPSC (65%), AMTAP (62%) și USARB (60%).

La capitolul cercetare și inovare, USMF și UTM rămân lideri, cu cele mai multe articole în bazele de date internaționale (Web of Science/Scopus) și cel mai mare volum de fonduri atrase pentru cercetare din proiecte naționale și internaționale, cât și din programul de cercetare „Orizont Europa”. Totodată, doar UTM și ASEM au monografii publicate la edituri prestigioase, recunoscute internațional.

UTM este lider la capitolul mobilități academice, în timp ce USMF deține întâietatea la numărul de studenți străini și cadre didactice cu certificate de cunoaștere a limbii engleză/franceză (nivelul B2-C2).

Pe lângă finanțarea pentru performanță, universitățile vor primi bani prin două componente: finanțarea standard și cea complementară. Finanțarea standard depășește 827 de milioane de lei și vizează procesul educațional, cu circa 19,9 mii de lei alocați per student. Finanțarea complementară, de peste 77 de milioane de lei, este destinată îmbunătățirii condițiilor pentru studenți, inclusiv renovarea căminelor, modernizarea dotărilor și susținerea activităților culturale și sportive.