Numirea lui Alexandru Machidon în funcția de Procuror General se mai amână. După ce a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, Machidon urma să fie numit în funcție de șefa statului Maia Sandu. Președinta nu a semnat însă decretul deocamdată, deoarece Alexandru Machidon urmează să treacă Comisia de evaluare.

Astăzi, 9 ianuarie, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că va desfășura o a doua audiere, în ședință închisă, cu Procurorul General interimar, Alexandru Machidon, pe 13 ianuarie 2026, la ora 16:00, la Institutul Național al Justiției.

”Procurorul General interimar a fost audiat anterior la 10 decembrie 2025, iar înregistrarea acestei ședințe este disponibilă publicului aici. În urma primei ședințe, au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere. La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apartament în centrul Capitalei, la preț de 34 mii de euro: Cum explică Procurorul General această achiziție reușită

#Alexandru Machidon #Comisia de evaluare #procuror general

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.