O adolescentă de 17 ani a ajuns la spital, după ce s-a intoxicat cu monoxid de carbon. Incidentul s-a produs în localitatea Tocuz, raionul Căușeni.

Pe 4 ianuarie, la ora 7:54, familia a cerut ajutor la Serviciul 112. Minora a fost transportată la spitalul raional pentru investigații. Actualmente starea ei este stabilă.

Ancheta specialiștilor de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a indicat că incidentul se putea produce din cauza nerespectării regulilor de securitate în timpul exploatării sobei. Mai exact, tatăl adolescentei ar fi închis cahla sobei, fiind astfel împiedicată evacuarea normală a fumului. Drept urmare, monoxidul de carbon s-a acumulat în casă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte circumstanțe ale celor întâmplate urmează să fie stabilite de către organele de resort. În context, pompierii sugerează repetat cetățenilor să verifice periodic starea sobelor. Salvatorii reiterează că este strict interzisă blocarea sau închiderea sistemelor de evacuare a fumului, inclusiv a cahlei, atunci când focul este aprins.

De asemenea, case încălzite cu sobă trebuie aerisite regulat, iar instalarea detectoarelor de fum și monoxid de carbon este recomandată.

#adolescenta #Căușeni #intoxicație #monoxid de carbon #sobă

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.