„Dacă vrei să atragi companii serioase, nu organizezi licitație în 30 de zile!” Este opinia fostului reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, Nicolae Eșanu, cu privire la licitația cu strigare pentru darea în arendă a spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), pe care Agenția Proprietății Publice (APP) o organizează repetat. Declarația a fost făcută miercuri, 28 februarie curent, la o emisiune de la N4.

„Eu cred că a privatiza sau a da în chirie obiecte valoroase în 30 de zile este bătaie de joc. Dacă tu, ca om de afaceri, nu știi din start că se va face concursul – ca om de afaceri, vezi din start o oportunitate -, în 30 de zile tu trebuie să faci o analiză a afacerilor tale, să vezi dacă îți permiți să te extinzi, după asta să decizi, să te duci să cauți investiții, să vezi condițiile. Și totul asta în 30 de zile? De aceea, repet, sunt o bătaie de joc toate concursurile care presupun investiții din partea cuiva într-un termen de 30 de zile.

Ca orice participare la o licitație presupune cheltuieli, cel puțin interne, pentru că, în loc să muncească, oamenii tăi lasă totul și lucrează pentru licitație, te pregătești, analizezi. Companiile serioase își fac planul de afaceri pe un an înainte. Ele nu stau să aștepte să vadă, poate în Moldova apare vreo oportunitate de afaceri în anul viitor. Eu înțeleg că cineva se gândește că, dacă Parlamentul se întrunește peste noapte și adoptă legile scrise pe genunchi, înseamnă că așa toată lumea lucrează, dar afacerile serioase nu sunt organizate așa”, a precizat Nicolae Eșanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția Proprietății Publice (APP) și Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) vor organiza o nouă licitație pentru spațiile comerciale de la aerogară, controlate anterior de Ilan Șor, întrucât doar două companii au depus dosarele. Este vorba de firmele „LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă”, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, într-un mesaj pe o rețea de socializare. Potrivit oficialului, „concluziile preliminare arată că acest proces a fost sabotat, inclusiv din interior”.

Anterior, în spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scria că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București. Deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk.

La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Guvernul lansează licitație repetată pentru spațiile comerciale din aeroport pentru care oferă termen restrâns

#AIC #licitatie scandaloasa #Nicolae Esanu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.