Bunicuța din vecini, cunoscută pentru privirea sa ageră, ajunge în lumea designului experimental din Spania. Instalația creată de echipa Piko din Republica Moldova înfățișează o bunică robot și invită publicul să reflecteze asupra modului în care s-au schimbat, de-a lungul timpului, noțiunile despre supraveghere și intimitate, scrie Moldova.org.

Instalația va fi prezentată în perioada 22-24 octombrie, la Barcelona Design Week 2026

Lucrarea este semnată de patru artiști new media din Republica Moldova: Constantin Șarcov, Villi Mahnenco, Danil Feldman și Mihai Răcilă. Aceasta va face parte din expoziția internațională Underground BDW, găzduită de universitatea de design LCI Barcelona.

Concepută ca un radar deghizat într-o bunicuță atotștiutoare, instalația propune o reinterpretare ironică a supravegherii tehnologice. Personajul pornește de la o imagine foarte familială tuturor în cultura locală, dar deschide o discuție actuală oriunde în lume: cum ne schimbă comportamentul faptul că suntem observați/urmăriți și unde se termină curiozitatea comunității și începe intruziunea în viața privată?

Potrivit sursei citate, instalația a mai fost prezentată la evenimente internaționale de artă și design, printre care Ars Electronica, la Linz, Austria, și Romanian Creative Week de la Iași.

La Barcelona, proiectul se va alătura lucrărilor a aproximativ 30 de designeri europeni, într-o expoziție dedicată experimentului și noilor direcții de la intersecția dintre design, artă și tehnologie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este al doilea an consecutiv în care Republica Moldova este reprezentată la Barcelona Design Week. În 2025, publicul a descoperit instalația new media Road Signs of Tomorrow, care reprezenta, cu umor, semnele rutiere de care am putea avea nevoie peste 20-30 de ani.

De la indicatoarele unui viitor posibil la bunicuța-robot din vecini, proiectele artiștilor moldoveni transformă observațiile din viața cotidiană în puncte de pornire pentru conversații despre tehnologie, societate și artă, potrivit sursei citate.

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.