Un nou studiu european atrage atenția asupra răspândirii accelerate a ciupercii Candidozyma auris – un agent patogen periculos, rezistent la tratamente – în spitalele de pe continent. Numărul cazurilor și al focarelor este în creștere alarmantă, iar unele țări înregistrează deja transmitere comunitară susținută.

Descoperită pentru prima dată în 2009, în urechea unui pacient din Japonia, C. auris s-a extins rapid, ajungând în peste 40 de țări. Doar în Europa, între 2013 și 2023, s-au raportat peste 4.000 de cazuri, dintre care aproximativ 1.300 în ultimul an. În Marea Britanie, numărul cazurilor a crescut cu 23% în ultimele luni.

Deși persoanele sănătoase dezvoltă, de regulă, doar infecții ușoare, ciuperca devine extrem de periculoasă pentru pacienții cu sistem imunitar compromis. Dacă ajunge în sânge sau în organe, poate duce la deces în 30–60% dintre cazuri. Mai grav, este rezistentă la majoritatea antifungicelor și aderă cu ușurință la suprafețe, făcând dezinfectarea aproape imposibilă cu metodele obișnuite.

Candidozyma auris se transmite în special în spitale, prin contact direct cu persoane infectate sau cu suprafețe contaminate. Produce adezine – proteine care îi permit să se fixeze pe piele, echipamente medicale sau mobilier – și formează biofilme, colonii dense de microbi care rezistă la curățare și tratament. Temperaturile de 37–40°C, similare cu cele ale corpului uman, îi favorizează dezvoltarea.

Un alt pericol este că persoanele pot fi purtătoare fără a prezenta simptome, aducând astfel ciuperca în spitale fără să știe. Mai mult, testele de laborator convenționale o pot confunda cu alte specii de ciuperci, ceea ce întârzie identificarea și permite răspândirea sa în tăcere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții avertizează că, odată ce C. auris se instalează într-un spital, devine extrem de dificil de eradicat. Spitalele care au reacționat prompt au reușit să limiteze focarele, dar există o fereastră scurtă de timp în care controlul este posibil. Dacă această perioadă critică este ratată, infecția riscă să devină endemică în unitățile medicale.

#ciupercă #experti #spitale

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.