Deputata PAS Ina Coșeru, vicepreședinta Comisiei parlamentare de mediu, susține că primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu, cunoaștea încă de vara trecută că în localitatea pe care o conduce va fi construită o gunoiște. Cel din urmă a negat anterior, când a fost discutat aprins în spațiul public proiectul de lege cu privire la alocarea unui teren de 20 de hectare pentru deșeuri. Mai multe declarații au fost făcute pe subiect, în cursul săptămânii, la emisiunea „Территория свободы”, ediția din 6 aprilie curent.

„El știa foarte bine ce se întâmplă. Eu am mai spus că au mers la fața locului două comisii parlamentare vara trecută, curând va fi viitoarea vară. Va trece acest ciclon și la Chișinău va veni vremea bună, și iarăși va fi următoarea va-ră. Iată așa trece timpul repede și noi nu facem absolut nimic. Ne confruntăm politic și pierdem timpul, otrăvind viața copiilor noștri. Vara trecută două comisii parlamentare au fost la Stăuceni. De unde acest teren? Câteva terenuri au fost propuse de Agenția Proprietăți Publice (APP), pentru că Ministerul Mediului s-a adresat pentru a fi găsite acestea”, a declarat deputata Ina Coșeru.

În aceeași emisiune, Igor Gîrlea, director la Î.M. Regia „Autosalubritate”, i-a amintit deputatei PAS de o postare a primarului Alexandru Vornicu din 1 februarie.

„În postarea din 1 februarie, cu o zi înainte de a fi retras proiectul de pe ordinea de zi a Parlamentului, domnul primar scrie că abia recent a aflat despre inițiativă și că el este categoric împotrivă. Doamna îl pune într-o situație foarte neplăcută, reiese că el a mințit locuitorii, ori doamna deputat poate ceva a încurcat…”.

Amintim că proiectul care prevede modificarea anexei la Legea nr.668/1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului a fost exclus de pe ordinea de zi a Parlamentului din 2 februarie 2023. Înainte de ședința Parlamentului, primarul de Chișinău, Ion Ceban, și deputatul neafiliat Gaik Vartanean au declarat că acesta presupune construirea unei gunoiști în raza municipiului, în imediata adiacentă a localităților Stăuceni, Tohatin și sectoarele orașului Râșcani și Ciocana. În fapt, potrivit edilului, tot gunoiul din zona centrală a Republicii Moldova ar putea fi adus în Chișinău.

Primarul de Stăuceni deocamdată nu a venit cu vreo reacție publică.

Emisiunea integrală poate fi urmărită mai jos.

#Chisinau #gunoiste #PAS #Stauceni

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.