Roverul Perseverance a făcut o nouă descoperire surprinzătoare pe planeta Marte, unde a aterizat în urmă cu 10 luni. Roca de bază pe care a mers roverul de când a ajuns pe Planeta Roșie a fost formată de fluxuri de lavă vulcanică, o informație „total neașteptată”, potrivit oamenilor de știință care coordonează misiunea. Până acum, ei credeau că rocile stratificate pe care Perseverance le-a fotografiat erau sedimentare.

Fragmentele de rocă pe care Perseverance le-a prelevat până acum au dezvăluit, de asemenea, că acestea au interacționat cu apa de mai multe ori, iar unele dintre ele includ molecule organice. Aceste descoperiri ar putea ajuta oamenii de știință să creeze o cronologie precisă a evenimentelor care au avut loc în craterul Jezero, locul unui lac antic, și să le extindă la istoria planetei.

Descoperirea a fost anunțată în timpul reuniunii Uniunii Geofizice Americane din New Orleans.

De ani de zile, oamenii de știință s-au întrebat dacă roca din acest crater este rocă sedimentară, formată din straturi de material depuse de un râu antic, sau rocă magmatică, care se formează atunci când lava provenită de la un vulcan se răcește.

„Începeam să cred că nu vom afla niciodată răspunsul”, a spus Ken Farley, om de știință din proiectul Perseverance.

Totul s-a schimbat când Perseverance a început să folosească un burghiu la capătul brațului său robotizat pentru a răzui suprafețele stâncilor.

„Cristalele din stâncă au furnizat informația-cheie”, a spus Farley.

Perseverance este dotat cu o suită de instrumente sofisticate care pot analiza aceste roci, dezvăluind compoziția și conținutul mineral al acestora. Unul dintre aceste instrumente este PIXL, sau Instrumentul Planetar pentru Litochimia cu raze X.

În noiembrie, Perseverance și-a folosit instrumentele pentru a studia o stâncă, supranumită „Brac” de către echipă. Analiza a relevat cristale mari de olivină înconjurate de cristale de piroxen, ambele indicând faptul că roca provine din curgeri de lavă vulcanică.

„Orice student bun la geologie vă va spune că o astfel de textură indică roca formată atunci când cristalele s-au așezat într-o magmă care se răcește lent – de exemplu un flux de lavă gros, un lac de lavă sau o cameră de magmă”, a spus Farley. „Roca a fost apoi alterată de apă de mai multe ori, făcând-o un tezaur care va permite oamenilor de știință să dateze evenimentele din Jezero, să înțeleagă mai bine perioada în care apa era mai des întâlnită la suprafața sa și să dezvăluie istoria timpurie a planetei. Mars Sample Return va avea lucruri grozave din care să aleagă”, a adăugat el.

Acum, echipa vrea să știe dacă rocile care conțin olivină au fost formate dintr-un lac de lavă care se răcește sau dacă au provenit dintr-o cameră subterană de lavă care a fost expusă ulterior din cauza eroziunii.

„Acest lucru a fost total neașteptat și ne străduim să înțelegem ce înseamnă. Dar voi specula că acesta nu este probabil podeaua craterului inițial. Din diametrul acestui crater, ne așteptăm ca podeaua craterului original să fie semnificativ mai adâncă decât unde ne aflăm acum”, a spus Farley.

#descoperire #Marte #planeta

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.