Un aparat de zbor de mici dimensiuni, asemănător unei drone, a explodat în noaptea de luni, 13 iulie, la periferia localității Copanca, raionul Căușeni, după ce s-a prăbușit la sol. În urma deflagrației a izbucnit un incendiu, însă nicio persoană nu a fost rănită.

Potrivit Poliției, apelul la Serviciul 112 a fost recepționat în jurul orei 01:03. La fața locului au intervenit echipaje de poliție și pompieri, care au lichidat incendiul și au securizat perimetrul.

Conform informațiilor preliminare, incidentul nu s-a soldat cu victime.

Potrivit Serviciului Operații Aeriene din cadrul Armatei Naționale, preliminar obiectul de zbor de tip Gheran 2 (Shahed 136) a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa, Ucraina. La fața locului activează echipele de specialiști din structurile abilitate.

În cazul observării unor aparate de zbor suspecte, cetățenii sunt rugați să nu se apropie de acestea, să nu le atingă sau să le miște, să rețină locația și să evite utilizarea telefonului în apropiere, întrucât acestea pot conține elemente explozive sensibile la unde radio.

Apelați imediat Serviciul 112 doar după ce v-ați îndepărtat la o distanță minimă de 500 de metri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Copanca #deflagratie #drona #explozie

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB, finanțat în mare parte prin împrumuturi pe termen scurt, potrivit Bani.md. Năsui a mai adăugat că statul trebuie să reducă urgent cheltuielile, chiar dacă o asemenea decizie ar provoca nemulțumiri și ar avea un cost politic ridicat.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea este finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat Năsui în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Oficialul a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile colectate, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care vor trebui rambursate tot din banii contribuabililor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lasă că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat Claudiu Năsui.

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, există două soluții principale pentru reducerea deficitului: majorarea taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Ministrul respinge prima variantă, argumentând că o presiune fiscală suplimentară ar afecta mediul de afaceri și ar încuraja economia informală.

„Fie crești taxele, chinui mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi sectorul informal. Și aici, între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a punctat ministrul.

Năsui recunoaște însă că reducerea cheltuielilor bugetare este mult mai dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare categorie care beneficiază de finanțare publică va încerca să își apere alocările.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă, zice: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Pentru că problema fundamentală în economie este că nevoile sunt infinite, dar resursele sunt finite”, a explicat el.

Ministrul insistă că autoritățile nu trebuie să transfere povara ajustării bugetare asupra contribuabililor, ci să înceapă prin reducerea cheltuielilor statului, potrivit sursei citate.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci iei de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a conchis Năsui.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Guvernul condus de Vasile Tofan și-a propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la sub 5% în anul 2027.