Arheologii marini au făcut o descoperire fascinantă în largul coastei Siciliei: o epavă veche de 2.500 de ani, plină cu artefacte neobișnuite. Cercetările, care au avut loc timp de trei săptămâni și s-au încheiat în luna septembrie, au scos la iveală nu doar rămășițele unei nave antice, ci și un amestec interesant de unelte preistorice și ancore antice.

Această descoperire a fost anunțată oficial pe 9 decembrie de Superintendence of the Sea (SopMare), o organizație siciliană dedicată protejării artefactelor antice din apele maritime. Epava a fost găsită la o adâncime de 6 metri, lângă orașul Ragusa din sud-estul Siciliei, acoperită de nisip și stânci.

Ce au descoperit arheologii în epavă?

Epava, datând din secolele V-VI î.Hr., a fost construită utilizând tehnica „pe carenă”, o metodă ce implică îmbinarea plăcilor de lemn cu ajutorul unor elemente de tip „tenon și mortis”, care conferă structurii o funcție autoportantă. Această tehnică avansată de construcție marină subliniază expertiza constructorilor de nave din acea perioadă.

Printre artefactele descoperite se numără:

Unelte preistorice din piatră (lithics) – Acestea sunt dovada unor interacțiuni comerciale mult mai vechi decât epava însăși, sugerând că zona a fost un punct de contact important pentru diferite civilizații.
Ancore din diferite perioade istorice – Au fost identificate două ancore din fier de tip „T”, datând probabil din secolul al VII-lea d.Hr., precum și patru ancore preistorice din piatră.

Aceste descoperiri demonstrează existența unor rute comerciale active între Grecia și Sicilia în perioada antică, conform declarațiilor SopMare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implicații arheologice și tehnologii moderne

Una dintre cele mai impresionante realizări ale echipei de cercetare a fost utilizarea fotogrametriei subacvatice pentru a crea un model tridimensional al epavei și al artefactelor. Această tehnologie permite analizarea detaliată a rămășițelor, oferind o perspectivă precisă asupra modului în care erau construite navele antice și asupra comerțului maritim din regiune.

De asemenea, probele colectate vor fi supuse unor analize paleobotanice pentru a studia materialele organice utilizate în construcția navei și pentru a înțelege mai bine resursele disponibile în acea perioadă.

Sicilia, aflată la intersecția rutelor comerciale antice, continuă să fie o sursă inepuizabilă de descoperiri arheologice. În aprilie 2024, SopMare a anunțat găsirea unui „bolovan ciudat” în Marea Ionică, lângă insula Vendicari. Acesta s-a dovedit a fi o cască medievală, produsă probabil între sfârșitul anilor 1400 și începutul anilor 1600, descoperită la o adâncime de doar 5 metri.

Descoperirea epavei din largul Siciliei și a artefactelor asociate reprezintă o fereastră fascinantă către trecutul maritim al regiunii. Artefactele preistorice, combinate cu tehnologiile moderne utilizate în explorare, ne oferă o perspectivă unică asupra schimburilor comerciale și a evoluției tehnologiei de construcție a navelor.

Acest tip de descoperiri subliniază importanța conservării patrimoniului subacvatic și demonstrează cât de multe mai avem de învățat despre interacțiunile dintre civilizațiile antice.

#decoperire #epava #patrimoniu #Sicilia

Primăria municipiului Chișinău a solicitat anterior includerea unui reprezentant al capitalei în Comisia Nistreană, privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru, însă a primit răspuns că, la această etapă, acest lucru nu este posibil.

Potrivit unei postări a Primăriei, Chișinăul este responsabil de aprovizionarea cu apă a peste un milion de oameni și este, în prezent, un pilon important în proiectul de construcție a apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, realizat cu suportul Guvernului Germaniei.

„Chișinăul, în ultima perioadă, a realizat mai multe obiective de infrastructură pentru a asigura funcționalitatea Stației de Captare. Nu există riscuri privind aprovizionarea cu apă, iar Chișinăul, din partea sa, a făcut tot posibilul pentru a asigura acest lucru”, se arată în mesaj.

Primăria mai subliniază că discuțiile privind gestionarea Nistrului trebuie purtate direct și din prima sursă.

„Considerăm că comunicarea trebuie să fie directă și din prima sursă în legătură cu aceste subiecte și nu prin intermediul rețelelor de socializare sau prin alte metode, ci în regim real”, se mai spune în postare.

Totodată, edilii anunță că vor reveni ulterior cu detalii despre debitul de apă, subiect pe care îl consideră „interesant pentru toți”.