Arheologii marini au făcut o descoperire fascinantă în largul coastei Siciliei: o epavă veche de 2.500 de ani, plină cu artefacte neobișnuite. Cercetările, care au avut loc timp de trei săptămâni și s-au încheiat în luna septembrie, au scos la iveală nu doar rămășițele unei nave antice, ci și un amestec interesant de unelte preistorice și ancore antice.

Această descoperire a fost anunțată oficial pe 9 decembrie de Superintendence of the Sea (SopMare), o organizație siciliană dedicată protejării artefactelor antice din apele maritime. Epava a fost găsită la o adâncime de 6 metri, lângă orașul Ragusa din sud-estul Siciliei, acoperită de nisip și stânci.

Ce au descoperit arheologii în epavă?

Epava, datând din secolele V-VI î.Hr., a fost construită utilizând tehnica „pe carenă”, o metodă ce implică îmbinarea plăcilor de lemn cu ajutorul unor elemente de tip „tenon și mortis”, care conferă structurii o funcție autoportantă. Această tehnică avansată de construcție marină subliniază expertiza constructorilor de nave din acea perioadă.

Printre artefactele descoperite se numără:

Unelte preistorice din piatră (lithics) – Acestea sunt dovada unor interacțiuni comerciale mult mai vechi decât epava însăși, sugerând că zona a fost un punct de contact important pentru diferite civilizații.
Ancore din diferite perioade istorice – Au fost identificate două ancore din fier de tip „T”, datând probabil din secolul al VII-lea d.Hr., precum și patru ancore preistorice din piatră.

Aceste descoperiri demonstrează existența unor rute comerciale active între Grecia și Sicilia în perioada antică, conform declarațiilor SopMare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implicații arheologice și tehnologii moderne

Una dintre cele mai impresionante realizări ale echipei de cercetare a fost utilizarea fotogrametriei subacvatice pentru a crea un model tridimensional al epavei și al artefactelor. Această tehnologie permite analizarea detaliată a rămășițelor, oferind o perspectivă precisă asupra modului în care erau construite navele antice și asupra comerțului maritim din regiune.

De asemenea, probele colectate vor fi supuse unor analize paleobotanice pentru a studia materialele organice utilizate în construcția navei și pentru a înțelege mai bine resursele disponibile în acea perioadă.

Sicilia, aflată la intersecția rutelor comerciale antice, continuă să fie o sursă inepuizabilă de descoperiri arheologice. În aprilie 2024, SopMare a anunțat găsirea unui „bolovan ciudat” în Marea Ionică, lângă insula Vendicari. Acesta s-a dovedit a fi o cască medievală, produsă probabil între sfârșitul anilor 1400 și începutul anilor 1600, descoperită la o adâncime de doar 5 metri.

Descoperirea epavei din largul Siciliei și a artefactelor asociate reprezintă o fereastră fascinantă către trecutul maritim al regiunii. Artefactele preistorice, combinate cu tehnologiile moderne utilizate în explorare, ne oferă o perspectivă unică asupra schimburilor comerciale și a evoluției tehnologiei de construcție a navelor.

Acest tip de descoperiri subliniază importanța conservării patrimoniului subacvatic și demonstrează cât de multe mai avem de învățat despre interacțiunile dintre civilizațiile antice.

#decoperire #epava #patrimoniu #Sicilia

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.