Fabrica de vinuri Mold-Nord SA din Fălești a ajuns în proces de insolvabilitate, ca urmare a datoriilor faţă de o cooperativă agricolă, transmite mold-street.com. Potrivit deciziei din 3 decembrie, a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea introductivă a fost înaintată de creditorul CAP „Glia”, o cooperativă agricolă din raionul Cantemir, una dintre cele mai mari gospodării agricole din regiune.

Instanţa a desemnat în calitate de administrator al insolvabilității fabricii de vinuri Mold-Nord din Fălești pe administratorul autorizat Vitalie Roșca, care este obligat să notifice pe creditori, privind intentarea procedurii de insolvabilitate şi intrării debitorului în proces de insolvabilitate.

S-a stabilit că cererile de admitere a creanţelor pot fi depuse până pe 17 ianuarie 2025 inclusiv, în vederea întocmirii tabelului definitiv, iar cel de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului definitiv, până pe 1 februarie 2025. Şedinţa de validare a creanţelor a fost fixată pentru 4 martie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele publice arată că SA Fabrica de Vinuri „Mold-Nord” Fălești are datorii faţă de bugetul de stat de peste jumătate de milion de lei. Fabrica cunoscută în special prin producţia de rachiu sub marca Crideni şi de vinuri Denovi, Tandrini şi Casa Petru Vin (fără alcool) este administrată de Piotr Chirmici, care deţine şi pachetul majoritar prin firma rusească OOO Viktoria din regiunea Belgorod, Rusia. Întreprinderea cu un capital social de 40,66 milioane lei, a finalizat anul trecut cu venituri de 69,4 milioane lei, în scădere cu circa 43 milioane lei faţă de 2022, şi cu pierderi de circa 4,3 milioane lei, mai scrie sursa citată.

De notat că în luna noiembrie 2024, CAP „Glia” a reuşit să iniţieze procedura de insolvenţă şi în privinţa Vinăria Hînceşti SRL, deţinută de Serghei Cebotari şi Olga Vizir. Vinăria Hînceşti SRL a reuşit însă să scape de procedură, achitând operativ datoriile estimate la 3,3 milioane lei, faţă de CAP „Glia” şi să anuleaze măsurile de asigurare aplicate prin încheierea Judecătoriei Hînceşti.

#fabrica #insolvabilitate #vinuri

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.