Christa Pike, femeia condamnată la moarte în Statele Unite ale Americii, care a supraviețuit unei tentative de execuție prin injecție letală, a făcut publică prima sa declarație după incidentul șocant din luna septembrie.

„Nu a existat niciun moment de atunci, din acea noapte, în care să nu fi simțit durere.Mă doare corpul. Mă dor brațele. Mă dor mâinile. Mă doare gâtul. Încă am dificultăți în a vorbi. Iar durerea nu este doar fizică. Există o durere în mintea și în sufletul meu”, a declarat aceasta, potrivit Antena3.ro.

Pike, în vârstă de 50 de ani, a fost externată din spital la sfârșitul lunii trecute. În urma administrării celor două doze de pentobarbital, medicament folosit în cadrul execuțiilor, aceasta a ajuns în stare critică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia a fost condamnată la moarte în 1996 pentru uciderea lui Colleen Slemmer, o colegă în vârstă de 19 ani, pe care a cunoscut-o în cadrul programului de formare profesională Job Corps din Knoxville. Crima a fost comisă în anul precedent. Pike avea 18 ani la momentul comiterii faptei și, de atunci, a rămas pe coridorul morții din Tennessee, denumirea spațiului din închisoare în care sunt ținuți condamnații la pedeapsa capitală.

Execuția ei urma să fie prima aplicată unei femei în statul Tennessee în peste 200 de ani.

#femeie condamnata la moarte #SUA #supravețuire

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.