Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

O femeie din Comrat ar fi comandat omorul unui bărbat, dar a fost deconspirată. Ce spun procurorii

17 Iul. 2024, 14:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Iul. 2024, 14:18 // Societate //  Realitatea.md

Procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău anunță despre pronunțarea unei sentințe pe o cauză penală de învinuire a unei femei în vârstă de 60 de ani, originară din Comrat, care ar fi comandat omorul unui bărbat, însă a fost deconspirată de investigatorii sub acoperire.

Conform unui comunicat emis de Procuratura Generală (PG), Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, printr-o sentință recent pronunțată a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a femeii de comiterea infracțiunii, din motivul existenței circumstanțelor care exclud urmărirea penală. Procurorii nu sunt de acord cu sentința și o vor contesta cu apel.

„Potrivit acuzării, inculpata, în anul 2018, a fost angajată de un bărbat în calitate de dădacă, pentru mama sa, bolnavă de boala Parkinson. Folosindu-se de starea precară de sănătate a bătrânei, prin inducere în eroare, a obținut de la ultima dreptul de proprietate asupra apartamentului acesteia. După decesul bătrânei, inculpata s-a instalat cu traiul în apartamentul indicat, cedând o doime din el fiului femeii de care a avut grijă.

În contextul unui proces judiciar inițiat de fiul bătrânei, inculpata, conștientă de posibilitatea pierderii apartamentului, a încercat să angajeze pe cineva pentru a-l omorî pe acesta. În perioada 11-16 septembrie 2020, inculpata s-a întâlnit cu o femeie pe care o considera legată de lumea interlopă și i-a cerut să-i recomande pe cineva care să comită omorul contra unei sume de bani.

Pe 19 septembrie 2020, femeia a aranjat o întâlnire între inculpată și un investigator sub acoperire, prezentat ca fiind un participant la conflictul din Donbas, care ar fi dispus să comită omorul contra sumei de 1000 de euro. Două zile mai târziu, agentul sub acoperire s-a întâlnit cu inculpata, care i-a prezentat fotografia țintei și i-a oferit un avans de 6000 de lei, discutând detaliile comiterii omorului, cu înaintarea diferitor versiuni de către inculpata, care îi dădea indicații agentului cum să acționeze. S-au înțeles că în următoarea zi să se comită crima, iar urmare a probelor fotografice despre faptul consumat, inculpata urma să ofere restul sumei. Astfel, ultima a fost reținută în următoarea zi în flagrant”, se arată în comunicatul emis de PG.

Inculpata a pledat nevinovată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.