O femeie din Anglia care şi-a ţinut fetiţa ascunsă într-un sertar în primii trei ani de viaţă a fost condamnată la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru ”neglijenţă extremă”, transmite BBC.

Fetiţa, despre care procurorii au spus că ”nu a cunoscut niciodată lumina zilei sau aerul proaspăt”, a fost descoperită doar atunci când un vizitator al casei lor din Cheshire a auzit-o plângând.

Mama fetei, care a recunoscut patru acuzaţii de cruzime faţă de copil la o audiere anterioară, a fost condamnată la Chester Crown Court.

Judecătorul Steven Everett a declarat că femeia a ”înfometat-o pe acea fetiţă de orice dragoste, afecţiune adecvată, atenţie adecvată, interacţiune cu ceilalţi, o dietă adecvată, atenţia medicală atât de necesară”.

”O fetiţă inteligentă care acum poate că îşi revine încet la viaţă, din ceea ce a fost aproape o moarte în viaţă în acea cameră”, a adăugat el.

Instanţa a fost informată că mama a ascuns prezenţa bebeluşului de fraţii şi surorile sale, ascunzându-l în sertarul divanului ei, şi a ţinut secretul faţă de partenerul ei, care stătea adesea în casă. Rachel Worthington, de la Crown Prosecution Service, a declarat că, atunci când a fost găsită, copila nu a răspuns la propriul nume şi că a fost lăsată singură pentru perioade lungi de timp pentru a se ”descurca singură”, fără hrană suficientă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanţei i s-a spus că fetiţa era grav subnutrită, până la punctul în care arăta ca un bebeluş de şapte luni şi nu ca un copil de trei ani, şi că fusese hrănită cu Weetabix lăptos printr-o seringă.

Avea, de asemenea, o fisură palatină şi alte câteva probleme medicale pentru care mama sa nu căutase tratament. Infracţiunile au acoperit o perioadă cuprinsă între începutul anului 2020 şi începutul anului 2023, când fata a fost descoperită după ce un vizitator al casei a auzit un zgomot la etaj şi a găsit-o pe pat.

Un asistent social a fost chemat la domiciliu după descoperire şi a descris „groaza copleşitoare” pe care a simţit-o la intrarea în dormitor. Copilul a fost găsit cu părul ciufulit, deformări şi erupţii cutanate.

Femeia a declarat Poliţiei că nu ştia că este însărcinată şi că a fost ”foarte speriată” când a născut. Ea a afirmat că bebeluşul nu a fost ţinut tot timpul în sertarul de sub pat şi că sertarul nu a fost niciodată închis. Ea le-a spus poliţiştilor că copilul ”nu făcea parte din familie”. Mama şi-a şters lacrimile în timp ce descria cum ceilalţi copii ai săi, de care se spune că a avut grijă, nu mai locuiau cu ea.

Judecătorul Everett a declarat că ceea ce a făcut femeia ”sfidează orice credinţă”.

#Anglia #bebelus #mama

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.