Fracțiunea Mișcării Alternativa Națională (MAN) din Parlament cere instituirea unei comisii care să ancheteze grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri. Solicitarea vine după scandalul cu eliberarea lui Nicolai Șepeli, eliberat recent și reținut apoi din cauza bănuielilor că ar fi fost implicat în schema omorurilor la comandă a unor persoane publice din Ucraina.

Deputatul MAN Gaik Vartanean susține că în ultimii ani șase persoane condamnate pentru infracțiuni ce țin de producerea, distribuirea și comercializarea substanțelor narcotice au fost grațiate prin decret prezidențial. Doar unul dintre aceste cazuri a fost revocat, parlamentarul făcând referire la Șepeli.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Unde este toleranța zero față de traficul de droguri, dacă președintele semnează decrete de eliberare pentru persoane condamnate definitiv? Nu vrem să atacăm o instituție sau alta, inclusiv administrația prezidențială. Vrem ca cetățenii să afle adevărul și să fie siguri că asemenea grațieri nu vor continua. (…) Lupta împotriva drogurilor nu este o temă a opoziției sau a puterii. Este o temă care îl afectează pe fiecare copil, pe fiecare cetățean din această țară. De aceea, trebuie să facem lumină asupra modului în care au fost acordate aceste grațieri, unde sunt vulnerabilitățile și cine poartă responsabilitatea”, a spus Vartanean.

Conform oficialului, deși există informații și documente publice, lipsesc explicațiile clare privind oportunitatea și justificarea deciziilor privind grațierea.

https://realitatea.md/cum-explica-presedintia-gratierea-lui-nicolae-sepeli-principalul-suspect-in-dosarul-asasinatelor-la-comanda-din-ucrain/

#Ancheta #comisie #gratiere #MAN #parlament

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.