Pentru numeroase familii din mediul rural, asigurarea unei temperaturi confortabile în locuință înseamnă efort și cheltuieli considerabile în sezonul rece. Pierderile de căldură prin pereți, acoperiș sau fundație cresc semnificativ consumul de energie. Datorită programului guvernamental Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), pentru familia Radu din satul Bănești iarnă aceasta a fost prima în care locuința a rămas caldă, iar diferența de cost pentru încălzire s-a simțit din primele săptămâni.

Familia Radu din raionul Telenești, satul Bănești, crește patru copii – trei fete și un băiat. Cristina Radu, profesoară de tehnologie la școala din sat, spune că locuința lor a fost mereu un spațiu deschis: pe lângă propriii copii, prietenii acestora petrec frecvent timp în casă și curte, fac teme și proiecte împreună.

Până în această iarnă, sezonul rece însemna griji constante legate de încălzire și cheltuieli mari pentru lemne. Pentru a menține temperatura în casă, soba era alimentată de 6-7 ori pe zi, iar costurile ajungeau la 20.000–25.000 de lei pe sezon. Chiar și așa, căldura în casă nu era uniformă, iar diminețile începeau cu aceeași rutină – focul trebuia reaprins.

Condițiile de trai s-au schimbat semnificativ după ce familia a fost selectată ca beneficiar al programului FEERM. Prin acest program, locuința a fost reabilitată energetic – pereții au fost termoizolați, fațada renovată, ușa de la intrare schimbată, iar în casă a fost instalat un cazan și calorifere noi. Rezultatul s-a simțit din prima iarnă – căldura se menține uniform în toate încăperile, iar temperatura rămâne constantă la 23–24°C, deși cazanul este alimentat doar de 2-3 ori pe zi. Cheltuielile pentru lemne au scăzut aproape 4 ori, ajungând la aproximativ 6.000–7.000 de lei în acest sezon rece.

Contribuția proprie a familiei a fost de 5% din valoarea lucrărilor. Pentru familia Radu această investiție începe deja să se reflecte în economiile realizate.

Cristina Radu spune că diferența se simte mai ales în viața de zi cu zi: „Acum, când vin copiii acasă și se adună toți în sufragerie, este cald și bine peste tot. Nu mai stăm cu grija că trebuie să mai punem lemne sau că se răcește casa peste noapte. Avem liniște și confort, iar asta pentru noi înseamnă foarte mult.”

De ce contează renovările bine planificate

Specialiștii implicați în proiectele de eficiență energetică explică faptul că, în mediul rural, cele mai mari pierderi de căldură apar prin pereții neizolați, acoperișurile insuficient protejate și zonele vulnerabile ale soclului și fundației. În multe locuințe, sistemele de încălzire sunt depășite, iar consumul ridicat de combustibil nu compensează pierderile constante de energie.

Din acest motiv, înainte de orice renovare, pentru fiecare casă se efectuează un audit energetic detaliat, care identifică sursele principale de pierderi și recomandă măsurile cu cel mai mare impact. Renovările sunt planificate astfel încât modernizarea sistemului de încălzire să fie corelată cu îmbunătățirea anvelopei clădirii, asigurând rezultate durabile și confort constant pentru întreaga familie.

Sprijin prin Programul FEERM

Lucrările au fost realizate în cadrul Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă. Pentru acest proiect pilot Uniunea Europeană a alocat un buget de 1 milion de euro.

Pentru gospodăriile cu grad ridicat de vulnerabilitate energetică, programul acoperă 95% din costurile eligibile: 50% sunt finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, 45% provin din Fondul de vulnerabilitate energetică, iar contribuția beneficiarilor este de 5%.

În această iarnă, primele 42 de familii beneficiază deja de case mai eficiente, iar alte zeci gospodării vulnerabile energetic din întreaga țară vor beneficia de lucrări similare prin FEERM pe parcursul acestui an.

Informații utile: https://cned.gov.md/ro/feerm
Linia verde a CNED: 0 8005 5005

Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut financiar prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca. Această componentă este finanțată de Uniunea Europeană.

#ajutor #locuinta #program FEERM #sezonul rece #voluntari

Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters.

Un avion rusesc de stingere a incendiilor IL-76P a aterizat miercuri seara în Serbia pe aeroportul din oraşul sudic Niş şi joi a fost desfăşurat pentru a combate un incendiu de vegetaţie care continuă de mai multe săptămâni în rezervaţia naturală protejată Deliblaţka Pescara. Serbia se confruntă cu multiple incendii de vegetaţie, un fum dens generat de acestea ajungând săptămâna aceasta până deasupra capitalei bulgare Sofia.

Serbia nu este membră a UE, dar are acces la ajutorul european de urgenţă din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. În baza acestui mecanism, Serbia a trimis vara aceasta un elicopter de stingere a incendiilor şi o echipă specializată pentru a ajuta Spania să combată incendiile de vegetaţie, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de ajutorul european întrucât incendiile din Europa au copleşit resursele UE, transmite Digi24.

„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (…), avioanele ruseşti care sosesc ne vor consolida semnificativ capacităţile de combatere a incendiilor”, a declarat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic.

Avioanele ruseşti au interdicţie în spaţiul aerian european în urma sancţiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, dar misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, avionul rusesc IL-76P a trecut prin spaţiul aerian al Bulgariei, în urma unei solicitări din partea Belgradului, a relatat agenţia de ştiri BTA, citând o declaraţie a Ministerului bulgar al Transporturilor.

Serbia încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Rusia, ţară cu care are legături istorice, şi cu UE, la care doreşte să adere. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, dar Belgradul nu s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.