„O invazie rusă în Europa este mai posibilă ca niciodată”, este avertismentul cuprins într-un document întocmit de inspectorul general al Forțelor Armate germane, Eberhard Zorn, în septembrie și publicat acum de ziarul „Der Spiegel”, informeazp hotnews.ro.

Raportul intitulat „Ghiduri operaționale pentru forțele armate”, invită Guvernul german să-și regândească de la zero atitudinea în sectorul militar, citează Il Messaggero și Rador.Generalul avertizează că războiul într-o națiune membră NATO din Europa de Est a devenit din nou „mai posibil” și a încurajat țara sa să reia un rol de lider în apărarea Continentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un subiect care a devenit și mai de actualitate, după fragmentele de rachetă căzute într-o fermă de la granița poloneză cu Ucraina.

„Un atac asupra Germaniei poate sosi fără preaviz, iar NATO și UE nu își pot permite să reacționeze doar după fapte. În cazul unei agresi uni împotriva NATO, Germania trebuie să fie pregătită pentru un răspuns armat, fără să fie nevoită să aștepte sprijinul Statelor Unite”, scrie Zorn.

Pregătire insuficientă și nivel scăzut al tehnicii miliatre

Nu este un simplu alarmism, ci o reflecție profundă asupra stării forțelor armate germane. „Germania a considerat imposibil, timp de mulți ani, un război de amploare și, prin urmare, nivelul său de pregătire la nivel de militari, vehiculele și muniții este foarte scăzut”, explică Gregory Alegi, profesor de Științe Politice la Universitatea LUISS din Roma și expert în Aeronautică Militară.

„Lecția crizei ucrainene a fost revenirea războiului pe scară largă în Europa, ceea ce înseamnă multe bunuri de înlocuit și reparat și mii de soldați de îmbrăcat și înarmat”.

Chiar dacă eventualitatea ca conflictul să se extindă în țările NATO nu este iminentă, pericolul nu mai este pur ipotetic și avertismentul lui Zorn semnalează că Germania, la fel ca diverși aliați, nu este pregătită pentru o astfel de eventualitate.

Nemulțumirea ierarhiei militare germane

Încă după cel de-al Doilea Război Mondial, nemții s-au demobilizat din ce în ce mai mult. Până în prezent, Bundeswher are 183.000 de efective, ceea ce pentru un teritoriu atât de mare ca Germania este foarte puțin (pe de altă parte, Rusia avea aproximativ un milion înainte de război).

Nu întâmplător, la sfârșitul lunii februarie, însuși cancelarul Olaf Scholz, după începutul invaziei ruse, a declarat: „Războiul în Europa este din nou o realitate”. Atacul dorit de președintele rus Putin a determinat Guvernul german să-și regândească politica de proximitate față de Rusia și să lanseze un program de rearmare de 100 de miliarde de euro pentru cumpărarea de avioane de transport, avioane de luptă Eurofighter și vehicule blindate.

Dar, potrivit tabloidul britanic „The Sun”, apariția acestui document semnat de generalul Zorn este un semn al nemulțumirii ierarhiei militare germane față de un răspuns considerat prea lent.

„Există un război în Ucraina, iar procedurile birocratice sunt încă cele din timp de pace, în timp ce inflația devorează fondurile”, a declarat o sursă pentru „Reuters”.

Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică și nu pe cantitatea armamentelor

Alții s-ar plânge de faptul că Germania trebuie încă să înlocuiască armamentul și muniția trimise în Ucraina, în ciuda faptului că Berlinul a trimis numai 13.500 de obuze de artilerie și 14 Howitzers.

„Au fost aprobate unele contracte, dar este o picătură în mare în comparație cu ceea ce avem nevoie”.

Mesajul care vine din ploile de rachete, care cad zilnic asupra orașelor ucrainene, este clar: în ultimii 30 de ani, Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică și nu pe cantitatea armamentelor, în timp ce la nivel organizatoric se pregăteau numai pentru misiuni mici în ţări îndepărtate, care necesitau puţini oameni şi mijloace militare: posibilitatea unui război pe scară largă la propriile graniţe nu mai era considerată reală.

O reflecție care ajută și la încadrarea criticilor primite de Guvernul lui Olaf Scholz pentru sprijinul militar scăzut față de Kiev. Nu este o chestiune de lipsă de interes, ci de stocuri:

„În afară de voința politică, există imposibilitatea concretă de a furniza armament. Ceea ce în contextul frontului ucrainean este nevoia unei zile de luptă, pentru noi este foarte mult, deoarece am golit arsenalele noastre”, spune profesorul Alegi.

Deși, sperând că războiul pe teritoriul NATO rămâne doar o ipoteză, realitatea cu care se confruntă invazia rusă a Ucrainei este că Europa nu este deloc pregătită pentru conflict.

#Europa #NATO #razboi

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.