O localitatea din România riscă să sară în aer din cauza gazelor din pământ. Autoritățile de peste Prut iau în calcul evacuarea oamenilor dintr-o comună din Doj pentru că există risc major de explozie, din cauza unei pungi de gaze de sub pământ, scrie Antena3.ro. Pompierii de la ISU Dolj au ajuns în comuna Calopăr, județul Dolj și au făcut deja primele măsurători. La prima casă, valorile înregistrate au fost zero, însă în acest moment se fac măsurători la casa avariată.

De foarte multe ori, aparatele au detectat emanații de gaze și valorile ar fi aceleași ca în cursul zilei de duminică. Măsurătorile se fac de trei zile. În prima zi, concentrația de gaz metan părea a fi în scădere, însă în ziua următoare, valorile s-au triplat. Este singurul lucru pe care îl pot face pompierii ISU, să măsoare și să monitorizeze zona.

Autoritățile din Dolj, Prefectura Dolj și Primăria Calopăr, caută acum o soluție pentru ca locuitorii să nu mai fie în pericol. În urmă cu doi ani, când proprietarul casei care e explodat, a săpat o fântână a dat peste punga de gaze, încă de atunci Agenția Națională pentru Resurse Minerale a fost sesizată.

Însă, potrivit primarului din Calopăr, răspunsul la acea vreme a fost că într-adevăr există o pungă cu gaze, însă nu pot interveni pentru că nu prezintă interes în vederea exploatării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De atunci, lucrurile au rămas așa, iar după doi ani un om ar fi putut să-și piardă viața. Pericolul este în continuare. Patru localnici au fost relocați sau au plecat acasă la copii pentru că este un mare pericol să rămână în casele lor.

Sunt și oameni care nu vor să-și părăsească gospodăriile, dar autoritățile încearcă să-i convingă, măcar în perioada următoare.

#pompieri #risc #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.