România va oferi Republicii Moldova consultanță în vederea armonizării legislației naționale cu normele europene, în contextul depunerii cererii de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. Inițiativa creării unui organism de consiliere și îndrumare, care să vizeze oferirea de suport Legislativului, dar și altor instituții angajate în realizarea parcursului european a țării noastre, a fost discutată în cadrul reuniunii Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, care a avut loc ieri, 14 aprilie, la București, soldată cu semnarea unei rezoluții.

Potrivit rezoluției adoptate, după încheierea reuniunii, activitatea organismului de consiliere și îndrumare se va desfășura sub egida Parlamentului României. Acesta va asigura sprijinul necesar în depășirea deficiențelor aferente procesului de reforme către statul de drept, prin transferul de expertiză între cele două instituții legislative.

În cadrul reuniunii celor două delegații au fost apreciate eforturile pe care le depune Republica Moldova la nivel guvernamental și parlamentar. Totodată, deputații români au îndemnat statele UE la o mai profundă înțelegere a realităților și la păstrarea unui dialog permanent cu țara noastră în vederea transferului de expertiză în procesul de aderare.

Parlamentarii din ambele state s-au angajat să colaboreze mai strâns și mai eficient în parcursul european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #ajutor #cerere #Moldova #Romania #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.