Cu toții am primit, la un moment dat, mesaje ciudate, fie prin e-mailuri, fie prin aplicații de chat, care pretindeau a fi de la prieteni, familie sau companii, îndemnându-ne să dăm click pe un link. La fel ca atunci când verifici dacă un fișier descărcat este sigur, există mai multe teste pe care le poți efectua și în acest caz, scrie Playtech.ro.

Când ți se prezintă un link în browser, există o modalitate simplă de a verifica dacă este autentic sau nu. Pe un desktop, treci cu mouse-ul peste link și vei vedea un text care apare în colțul din stânga jos. Pe un dispozitiv mobil, apăsarea lungă pe un link va afișa acest text într-o casetă de dialog. Așa vei vedea sursa.

Este posibil să vezi și alte lucruri ciudate în timp ce treci cu mouse-ul peste link. Uneori, poate fi vorba despre un nume dubios de site, dar de cele mai multe ori escrocii vor folosi așa-numitele link-uri scurte pentru a-i atrage pe oameni.

Există multe tipuri diferite de link-uri scurte, dar principala lor caracteristică este că linkul conține mai puține caractere și, de obicei, nu formează un cuvânt sau o expresie.

Nu toate link-urile scurte sunt suspecte; multe dintre ele te vor redirecționa către site-uri de încredere. Aparent, scopul lor este doar de a face URL-urile lungi mai ușor de gestionat.

Dacă nu ești sigur în legătură cu veridicitatea unei adrese web, fie că este vorba despre un link scurt sau doar un nume de site pe care nu îl recunoști, există o serie de instrumente online pe care le poți utiliza pentru a verifica unde duc link-uri, fără a da click. Înainte de a le putea folosi, totuși, trebuie să faci rost adresa la care te direcționează linkul.

Pentru a obține acest lucru, treci cu mouse-ul peste linkul pe care vrei să-l verifici, dă click dreapta pe el, iar în meniul cu pricina dă click pe opțiunea „Copiați adresa linkului”.

#link #suspect

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.