O misiune a Fondului Monetar Internațional este așteptată la Chișinău săptămâna viitoare. Agenda vizitei și prioritățile cooperării cu Republica Moldova au fost discutate de ministra Finanțelor, Victoria Belous, cu reprezentanții FMI, în cadrul reuniunilor anuale ale instituției și ale Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, scrie BANI.MD.

Ministra a avut întrevederi cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura, și cu reprezentanți ai conducerii FMI și ai Băncii Mondiale responsabili de relațiile cu Republica Moldova.

Discuțiile s-au concentrat pe evoluțiile macroeconomice și bugetare ale țării, dar și pe sprijinul pentru populație în sezonul rece, inclusiv compensarea cheltuielilor pentru energie. Totodată, au fost abordate principalele subiecte care urmează să fie examinate în timpul misiunii FMI.

Victoria Belous a discutat cu partenerii internaționali și despre asistența necesară pentru realizarea reformelor și consolidarea capacităților instituțiilor din Republica Moldova.

Reuniunile anuale au loc în perioada 12-18 octombrie 2026, în capitala Thailandei. Republica Moldova este reprezentată de ministra Finanțelor și de o delegație a Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în mai 2026, Republica Moldova și FMI au anunțat un acord la nivel de experți privind un nou program de cooperare pentru trei ani, prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI). Acesta nu prevede finanțare directă din partea Fondului, ci sprijin pentru reforme, stabilitate macroeconomică și atragerea asistenței din alte surse.

#FMI #Moldova #vizită

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.