În perioada 1 – 14 martie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a treia evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Experții FMI vor discuta evoluțiile macroeconomice recente, vor evalua perspectivele și riscurile pentru economie și se vor informa despre progresul atins în implementarea acțiunilor convenite în cadrul programului susținut de FMI, scrie radiomoldova.md.

De precizat că programul autorităților moldovenești, susținut de FMI, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 826 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care 287,2 milioane de dolari S.U.A. (206,6 milioane de DST) au fost deja debursate.

Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Moldova #Program FMI #vizită

Guvernul prim-ministrului maghiar Peter Magyar va cere prelungirea unei derogări de un an de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care urmează să expire în noiembrie, a declarat joi ministrul de externe Anita Orban pentru site-ul de ştiri index.hu, relatează Reuters.

Acordul care exceptează Ungaria de la aplicarea sancţiunilor a fost negociat între preşedintele SUA, Donald Trump, şi fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani la conducere.

S&P Global, care a confirmat în luna mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, afirmă că peste 90% din importurile de petrol şi gaze ale ţării provin din Rusia prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria şi Serbia, transmite Digi24.

Dependenţa de importurile din Rusia este considerată o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, caracterizată de un consum intensiv de energie, pe fondul eforturilor mai ample ale Uniunii Europene de a se detaşa de energia rusă după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Anita Orban a declarat că Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancţiuni dincolo de luna noiembrie, adăugând că grupul energetic maghiar MOL are nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Deşi Viktor Orban a menţinut legături strânse cu Kremlinul, cabinetul maghiar a expulzat 10 diplomaţi ruşi din Ungaria în această lună, afirmând că aceştia au acţionat într-un mod incompatibil cu statutul lor.