În contextul actual al slăbiciunii economice şi scumpirilor dramatice, monedele est-europene pierd din putere, putând crea şi mai multă inflaţie.

Monedele pieţelor emergente se îndreptau la finalul săptămânii trecute către cel mai puternic avans în raport cu dolarul din luna iulie, însă monedele din Europa de Est nu au avut parte de creşteri după o săptămână neobişnuit de turbulentă în regiune, scrie Bloomberg.

În timp ce activele mai riscante au fost în mare măsură impulsionate de datele privind inflaţia din SUA şi semnele de stabilizare din China, investitorii sunt mai precauţi cu privire la pieţele est-europene din cauza erodării diferenţei de dobânzi ce le făcea activele mai atrăgătoare. O intervenţie verbală din partea guvernului din Varşovia a dat zlotului polonez un impuls temporar, însă efectele acesteia s-au disipat rapid.

Din rândul celor 23 de monede de pieţe emergente monitorizate de Bloomberg, coroana cehă şi zlotul polonez s-au numărat printre cele mai slab performante în raport cu dolarul şi euro.

Şi pentru forintul maghiar profeţiile sunt negre, notează Daily News Hungary. Equilor Investment Consultant se aşteaptă ca forintul să piardă în continuare din valoare în lunile următoare, acesta putând atinge pragul psihologic de 400 de unităţi în raport cu euro până la finalul anului. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile la cote istorice săptămâna trecută, moneda unică europeană având de suferit drept urmare a deciziei.

Monedele est-europene vor suferi cele mai însemnate deprecieri de pe pieţele emergente dacă euro va continua să scadă, având în vedere expunerea economică ridicată a acestora la zona euro, se arată într-o notă a Goldman Sachs, relatează Bloomberg. Moneda euro se îndrepta la finalul săptămânii trecute către cea mai lungă perioadă de pierderi de la introducerea acesteia pe fondul pariurilor că BCE şi-a încheiat ciclul de majorări de dobânzi.

Fondurile de hedging au cele mai negative poziţii privitoare la euro de la începutul anului, iar analiştii îşi revizuiesc în jos estimările de sfârşit de an pentru monedă.

În plus, Polonia şi Ungaria şi-au început deja ciclurile de relaxare a politicii monetare, în timp ce Cehia cântăreşte când să pornească pe aceeaşi cale, făcând monedele acestor ţări mai puţin atractive pentru investitori.

„Ne menţinem poziţiile short cu privire la zlot“, au scris analiştii Citigroup într-o notă adresată clienţilor.

Moneda poloneză s-a depreciat puternic după ce banca centrală a ţării a anunţat o reducere peste aşteptări a dobânzii de referinţă. Cresc speculaţiile pe pieţe că strategii vor fi nevoiţi să-şi încetinească planurile de relaxare a politicii monetare. Ceea ce s-a întâmplat cu zlotul este un semnal clar privind modul în care astfel de decizii legate de dobânzi pot afecta credibilitatea băncilor centrale, a declarat recent Ludwik Kotecki, membru al consiliului monetar al băncii poloneze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Cehia, Jan Prochazka, membru al băncii centrale, a declarat că banca trebuie să evite reducerea dobânzilor prea curând în condiţiile în care presiunile inflaţioniste sunt în continuare „foarte puternice“.

Analiştii anticipează perspective mai slabe pentru monedele est-europene în următorul an pe fondul reducerilor de dobânzi, dar şi din cauza faptului că economiile regiunii se redresează lent după ce inflaţia ridicată din ultimii ani a redus cheltuielile consumatorilor şi a apăsat asupra fabricilor.

#Europa de est #investitori #monede

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.