Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege federală care extinde semnificativ lista locurilor în care sunt interzise întâlnirile, mitingurile, procesiunile și demonstrațiile. De asemenea a promulgat o lege care extinde restricţiile asupra promovării „propagandei LGBT”, a anunțat luni agenția de presă de stat RIA.

Astfel, va fi imposibil de organizat mitinguri în clădirile autorităților publice și în zonele adiacente acestora, în aeroporturi, gări și autogări, în porturi, pe teritoriul universităților, școlilor și spitalelor, în apropierea bisericilo dar și a altor structuri. În plus, interdicția se va aplica teritoriilor adiacente ale istituțiilor care asigură funcționarea rețelelor electrice, termice, de apă și gaze.

Până acum mitingurile erau interzise să aibă loc în apropierea reședințelor prezidențiale, instanțelor, serviciilor operaționale de urgență și închisorilor.Noua lege prevede, de asemenea, că fiecare regiune poate introduce în plus propriile sale interdicții asupra locurilor de întâlniri, mitinguri și demonstrații, dacă o astfel de măsură „se datorează caracteristicilor istorice, culturale și alte caracteristici obiective ale Federației Ruse”.

Au fot extinse restricţiile asupra propagandei LGBT

Tot luni, președintele rus Vladimir Putin a semnat luni o lege care interzice „propaganda LGBT”, precum și reatribuirea de gen.Noua lege interzice „promovarea sau demonstrarea relațiilor sexuale netradiționale și reatribuire de gen prin intermediul: filmelor, cărților, reclamelor, publicațiilor în mass-media, serviciilor audiovizuale, jocurilor pe calculator, anunțurilor.

Potrivit sursei citate, utilizatorii ruși ai rețelelor sociale nu vor fi trași la răspundere pentru comentariile altor persoane, pe paginile lor, ce onțin propagandă LGBT. Au fost aduse modificări Codului de Infracțiuni Administrative (CAO) care extind răspunderea pentru încălcarea noilor legi atât la adulți, cât și la minori.

Pentru difuzarea propagandei LGBT în mass-media sau pe internet, rușii vor trebui să plătească până la 400 de mii de ruble (6.087 de eruro), iar persoanele juridice – până la cinci milioane de ruble (76.091 de euro). De asemenea, și cetățenii străini ce încalcă această lege vor putea fi amendați cu până la 400 de mii de ruble, arestați până la 15 zile sau deportați.

Pentru diseminarea de informații în rândul copiilor care demonstrează relații și preferințe sexuale netradiționale, sau care îi pot face să-și dorească să-și schimbe sexul, rușii pot primi amenzi de până la 200 de mii de ruble (3040 de euro) și până la patru milioane de ruble pentru persoanele juridice (60.873 de eruro).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noul pachet de legi prevede, de asemenea, că materialele cu propagandă LGBT și reatribuire de gen vor fi incluse în lista de motive pentru blocarea site-urilor de către Roskomnadzor (Serviciul Federal de Supraveghere în sfera comunicațiilor, tehnologiilor informaționale și mass-media). Organizația a fost autorizată să monitorizeze astfel de informații pe internet.

Dacă, pe baza rezultatelor monitorizării, sunt identificate semne de propagandă sau pedofilie LGBT, Roskomnadzor va putea lua măsuri pentru a restricționa accesul la astfel de informații, precum și să trimită informații despre aceasta către organismele abilitate.

Luna trecută, Parlamentul rus a votat în a treia şi ultima lectură o lege ce extindea la toate categoriile de vârstă existenta interdicţie de a face „propagandă LGBT” în rândul copiilor.

Rusia nu a încetat să-şi întărească orientarea conservatoare în ultimii ani, în faţa a ceea ce preşedintele Vladimir Putin prezintă drept „decadenţa” societăţii occidentale.

#adolescenti #LGBT #propagandă #Putin

Președinta Maia Sandu și premierul României, Luca Niculescu, au discutat la Chișinău despre proiectele comune de infrastructură, securitatea regională și cooperarea dintre cele două state. Șefa statului a menționat că Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații și cooperarea în domeniul apărării aeriene, pe fondul amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-o postare pe rețelele sociale, Maia Sandu a precizat că discuțiile au vizat dezvoltarea liniilor electrice, a drumurilor și podurilor, a căii ferate și a punctelor de trecere a frontierei. Obiectivul este ca oamenii să călătorească mai ușor între cele două țări, să petreacă mai puțin timp la frontieră, iar energia să devină mai sigură și mai accesibilă.

Un alt subiect abordat a fost cooperarea economică. Potrivit președintei, capitalul românesc este prezent în Republica Moldova, iar cel moldovenesc activează în România, cele două economii fiind conectate prin mii de companii și locuri de muncă de pe ambele maluri ale Prutului.

În ceea ce privește securitatea, Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor generate de războiul din Ucraina, inclusiv de dronele și rachetele care încalcă spațiul aerian al ambelor state. Președinta a condamnat și atacurile Rusiei asupra navelor civile din Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, despre care a spus că pun în pericol vieți omenești și comerțul din regiune.

În acest context, Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații, mecanismele de avertizare timpurie și cooperarea pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții de apărare aeriană.

Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova contează pe sprijinul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că o Moldovă democratică, liberă și ancorată în UE va fi un partener de încredere și un factor de stabilitate în regiune.

Președinta i-a mulțumit premierului român pentru angajamentul de a continua proiectele comune și i-a urat succes în mandat.