Autoritățile din Austria a hotărât să expulzeze trei angajați ai Ambasadei Rusiei de la Viena și un angajat al Consulatului General al Rusiei la Salzburg, transmite BBC.

„Aceste persoane au săvârșit fapte incompatibile cu statutul lor diplomatic. Prin urmare, au fost declarate persona non grata în conformitate cu articolul 9 din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe austriac.

Diplomații ruși trebuie să părăsească teritoriul austriac până pe 12 aprilie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent 19 membri ai Misiunii Permanente a Federației Ruse pe lângă UE la Bruxelles au fost declarați persoane non-gratae în baza deciziei Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell. Diplomaților ruși le-a fost cerut să părăsească Belgia pentru că s-au angajat în activități contrare statutului lor diplomatic.

După invazia rusă în Ucraina, mai multe state, printre care Irlanda, Regatul Țărilor de Jos, Germania, Franța, Slovacia, Irlanda, Belgia, Estonia, Bulgaria, au anunțat că expulzează diplomați ruși. Deciziile au fost motivate prin faptul că funcționarii ar fi încălcat statutul sau ar fi efectuat acțiuni de spionaj.

Doar marți, Italia, Spania, Danemarca și Suedia au declarat că trimis înapoi în Rusia zeci de diplomați. În același timp, Lituania și Letonia au devenit în această săptămână primele care și-au retras reprezentanții oficiali de la Moscova.

Kremlinul susține că regretă acest fapt. Situația a fost comentată de secretarul de presă a lui Vladimir Putin, care a conchis că acțiunea reprezintă „un pas fără viitor, care va complica și mai mult comunicarea”.

#Austria #Convenția de la Viena #diplomati expulzati #diplomati rusi #expulzari #UE

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.