SUA au adoptat o nouă serie de sancţiuni economice împotriva unor companii şi oligarhi ruşi, apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, între care Andrei Guriev, care deţine în Londra cea mai mare proprietate privată după Palatul Buckingham.

„Aliaţii lui Putin s-au îmbogăţit şi au finanţat moduri de viaţă opulente”, a declarat secretarul american al trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Aceasta a asigurat că Trezoreria „va utiliza toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a se asigura că elitele ruse şi susţinătorii Kremlinului vor fi traşi la răspundere pentru complicitatea lor într-un război care a costat nenumărate vieţi”.

Biroul de control al averilor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei a îngheţat astfel activele lui Andrei Guriev, fondator al companiei de îngrăşăminte Phosagro, „asociat apropiat” al lui Vladimir Putin şi fost membru al guvernului rus.

Oligarhul deţine conacul Witanhurst din Londra, a doua cea mai mare reşedinţă privată din capitala Regatului Unit, după castelul Buckingham. El fusese deja sancţionat de Marea Britanie.

Iahtul său, Alfa Nero, cumpărat cu 120 milioane de dolari în 2014 şi care arborează pavilionul Insulelor Cayman, este de asemenea vizat de Trezorerie, care precizează că nava „şi-ar fi dezactivat aparatul de geolocalizare pentru a evita confiscarea” ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compania Phosagro, totuşi, nu constituie obiectul sancţiunilor, tranzancţiile legate de îngrăşăminte şi alte produse agricole rămânând autorizate.

Fiul lui Andrei Guriev, care acelaşi nume şi face obiectul sancţiunilor din partea mai multor ţări, este şi el vizat.

Pe lista Trezoreriei figurează de asemenea combinatul metalurgic din Magnitogorsk (MMK), „unul dintre cei mai mari producători de oţel din lume” şi „unul dintre cei mai importanţi contribuabili ai Rusiei, furnizând o sursă de venituri substanţiale guvernului”, precum şi două filiale şi acţionarul său principal, oligarhul Viktor Raşnikov.

Fosta gimnastă şi ex-deputată în Duma de Stat, Alina Kabaeva, aflată la conducerea unui grup media „pro-Kremlin” şi despre care presa susţine că ar avea o relaţie cu preşedintele rus Vladimir Putin – ceea ce acesta dezminte – aflată deja pe lista neagră a UE, va avea de asemenea activele îngheţate în SUA.

Departamentul de Stat, la rândul său, a anunţat a anunţat restricţii în acordarea vizelor pentru 893 de responsabili ruşi şi 31 de oficiali străini pentru rolul lor în războiul din Ucraina.

„Sunt vizaţi de asemenea trei oligarhi, întreprinderi publice ruse şi „24 entităţi ruseşti legate de apărare şi tehnologie”.

De asemenea, Canada a impus marţi noi sancţiuni Rusiei care vizează 43 de responsabili militari şi 17 entităţi.

„Acţiunile scandaloase ale maşinii de război ruseşti nu vor fi uitate şi Canada va continua să lucreze cu partenerii săi din comunitatea internaţională pentru a o obliga să dea socoteală”, a declarat ministrul canadian de externe, Melanie Joly, într-un comunicat.

Canada a impus sancţiuni la peste 1.150 de persoane şi entităţi ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie.

#de razboi #oligarhi #oligarhi ruși #pachet de sancțiuni

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.