Temperaturile mai calde din Arctica dezghețează permafrostul din regiune – un strat înghețat de sol sub pământ – și pot agita viruși care, după ce au rămas latente timp de zeci de mii de ani, ar putea pune în pericol sănătatea animală și umană.

În timp ce o pandemie declanșată de o boală din trecutul îndepărtat sună ca intriga unui film SF, oamenii de știință avertizează că riscurile, deși scăzute, sunt subapreciate. Deșeurile chimice și radioactive care datează din timpul Războiului Rece, care au potențialul de a dăuna vieții sălbatice și de a perturba ecosistemele, pot fi, de asemenea, eliberate în timpul dezghețurilor, potrivit CNN, scrie doctorulzilei.ro.

„Se întâmplă multe cu permafrostul care sunt îngrijorătoare și (acesta) arată cu adevărat de ce este foarte important să păstrăm cât mai mult permafrost înghețat posibil”, a spus Kimberley Miner, un cercetător în climă la Laboratorul NASA de propulsie cu reacție de la Institutul de Tehnologie din California din Pasadena.

Ca să înțeleagă mai bine riscurile pe care le prezintă virusurile înghețate, Jean-Michel Claverie, profesor emerit de medicină și genomică la Facultatea de Medicină a Universității Aix-Marseille din Marsilia, Franța, a testat mostre de pământ prelevate din permafrostul siberian, pentru a vedea dacă particulele virale conținute sunt încă infecțioase. Aflat în căutarea a ceea ce el descrie ca fiind „virusuri zombi”, cercetătorul a găsit câteva.

Constatări îngrijorătoare

În 2014, cercetătorul a reușit să reînvie un virus pe care el și echipa sa l-au izolat din permafrost, făcându-l infecțios pentru prima dată după 30.000 de ani, după ce l-au inserat în celule cultivate. Pentru siguranță însă, cercetătorul a ales să studieze un virus care putea viza doar amibele unicelulare (nu animalele sau oameni).

În 2015, același cercetător a izolat un alt tip de virus care viza, de asemenea, amibele, iar în ultimele sale cercetări, publicate pe 18 februarie în revista Viruses, Claverie și cercetătorii din echipa sa au izolat mai multe tulpini de virus din mai multe mostre de permafrost prelevate din șapte locuri diferite din Siberia, arătând că fiecare dintre ele poate infecta celule de amibă.

Ultimele tulpini reprezintă cinci noi familii de virusuri, pe lângă cele două pe care le reînviase anterior. Cea mai veche are aproape 48.500 de ani și provine dintr-o mostră prelevată dintr-un lac subteran aflat la 16 metri sub suprafață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Motorina ar putea să se mai scumpească în următoarele zile, însă prețul nu ar trebui să ajungă la 40 de lei pentru un litru în următoarea săptămână, dacă actualele cotații internaționale se mențin sau scad. Declarația a fost făcută de șeful ANRE, Alexei Taran, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Taran, cotația Platts pentru motorină a depășit 1.600 de dolari pe tonă, fiind un nivel record. În ultimele două zile însă, cotațiile au început să scadă ușor.

„Posibil, un vârf la moment a fost atins. Piețele au reacționat în panică. Acum ușor se corectează”, a spus șeful ANRE.

El a explicat că, din cauza decalajului de aproximativ 14 zile în mecanismul de formare a prețurilor, scăderea cotațiilor nu se va vedea imediat la pompă. Astfel, în următoarele câteva zile, motorina s-ar putea în continuare scumpi.

Totodată, Taran a precizat că, dacă nu vor apărea noi fluctuații pe piața internațională, prețul de 40 de lei pentru un litru de motorină nu ar urma să fie atins în următoarea săptămână.