Temperaturile mai calde din Arctica dezghețează permafrostul din regiune – un strat înghețat de sol sub pământ – și pot agita viruși care, după ce au rămas latente timp de zeci de mii de ani, ar putea pune în pericol sănătatea animală și umană.

În timp ce o pandemie declanșată de o boală din trecutul îndepărtat sună ca intriga unui film SF, oamenii de știință avertizează că riscurile, deși scăzute, sunt subapreciate. Deșeurile chimice și radioactive care datează din timpul Războiului Rece, care au potențialul de a dăuna vieții sălbatice și de a perturba ecosistemele, pot fi, de asemenea, eliberate în timpul dezghețurilor, potrivit CNN, scrie doctorulzilei.ro.

„Se întâmplă multe cu permafrostul care sunt îngrijorătoare și (acesta) arată cu adevărat de ce este foarte important să păstrăm cât mai mult permafrost înghețat posibil”, a spus Kimberley Miner, un cercetător în climă la Laboratorul NASA de propulsie cu reacție de la Institutul de Tehnologie din California din Pasadena.

Ca să înțeleagă mai bine riscurile pe care le prezintă virusurile înghețate, Jean-Michel Claverie, profesor emerit de medicină și genomică la Facultatea de Medicină a Universității Aix-Marseille din Marsilia, Franța, a testat mostre de pământ prelevate din permafrostul siberian, pentru a vedea dacă particulele virale conținute sunt încă infecțioase. Aflat în căutarea a ceea ce el descrie ca fiind „virusuri zombi”, cercetătorul a găsit câteva.

Constatări îngrijorătoare

În 2014, cercetătorul a reușit să reînvie un virus pe care el și echipa sa l-au izolat din permafrost, făcându-l infecțios pentru prima dată după 30.000 de ani, după ce l-au inserat în celule cultivate. Pentru siguranță însă, cercetătorul a ales să studieze un virus care putea viza doar amibele unicelulare (nu animalele sau oameni).

În 2015, același cercetător a izolat un alt tip de virus care viza, de asemenea, amibele, iar în ultimele sale cercetări, publicate pe 18 februarie în revista Viruses, Claverie și cercetătorii din echipa sa au izolat mai multe tulpini de virus din mai multe mostre de permafrost prelevate din șapte locuri diferite din Siberia, arătând că fiecare dintre ele poate infecta celule de amibă.

Ultimele tulpini reprezintă cinci noi familii de virusuri, pe lângă cele două pe care le reînviase anterior. Cea mai veche are aproape 48.500 de ani și provine dintr-o mostră prelevată dintr-un lac subteran aflat la 16 metri sub suprafață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Piața chiriilor din Chișinău intră în perioada de vârf. În august, cererea pentru locuințe crește, în special datorită studenților care își caută apartamente pentru anul de studii. Imobilele accesibile sunt închiriate rapid, iar cei care amână căutările până în ultimele săptămâni înainte de 1 septembrie riscă să găsească mai puține variante.

Potrivit agentului imobiliar Ion Lupușor, în august 2026, cele mai accesibile chirii se găsesc în sectoarele Ciocana și Rîșcani. Un apartament cu o cameră costă aici între 270 și 360 de euro pe lună, iar pentru două camere chiria variază între 380 și 520 de euro.

În sectorul Botanica, prețurile pentru o cameră sunt cuprinse între 300 și 400 de euro, iar pentru două camere – între 400 și 550 de euro. La Buiucani, o locuință cu o cameră poate fi închiriată cu 350–480 de euro, în timp ce un apartament cu două camere ajunge la 500–700 de euro.

Cel mai scump rămâne sectorul Centru. Pentru un apartament cu o cameră, proprietarii cer între 450 și 650 de euro, iar pentru două camere – între 650 și 900 de euro pe lună.

Oferta diferă însă de la un sector la altul. Ion Lupușor spune că Botanica este una dintre cele mai active piețe de chirii din Capitală. La Buiucani există o ofertă bună, dar și o cerere ridicată pentru locuințele aflate în stare bună. În Centru, oferta este diversă, însă prețurile sunt mai mari. Rîșcani rămâne o variantă relativ accesibilă pentru studenți, iar Ciocana se numără printre sectoarele cu cele mai mici prețuri.

La rândul său, expertul imobiliar Victor Cernomorcenco afirmă că cel mai căutat segment de către studenți este cel al apartamentelor de până la 400 de euro pe lună. Astfel de locuințe, cu una sau două camere, sunt închiriate, de regulă, în 3–4 zile, iar cele care oferă un raport bun între preț, amplasare și condiții pot fi ocupate chiar mai repede.

Pentru a-și reduce cheltuielile, studenții aleg tot mai frecvent să împartă locuința câte 2–3 persoane. Există și situații în care aceștia continuă să achite chiria în lunile de vară, chiar dacă nu locuiesc permanent în apartament, pentru a-și păstra locuința și a evita competiția din perioada august–septembrie. Potrivit expertului, cererea sezonieră a studenților, revenirea diasporei și oferta limitată de locuințe se suprapun în această perioadă și pun presiune asupra prețurilor.

Astfel, august și începutul lunii septembrie rămân printre cele mai aglomerate perioade pe piața chiriilor din Chișinău. Pentru cei aflați în căutarea unei locuințe, viteza de reacție poate conta la fel de mult ca bugetul: apartamentele accesibile și bine amplasate dispar de pe piață în doar câteva zile.