După ce Tiraspolul a anunțat că va limita până în data de 30 iunie 2022 termenul de acțiune a Deciziei protocolare cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea mecanismului din anul 2006, referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca, Biroul politici de reintegrare a venit cu unele clarificări prin care acuză regimul separatist că ar fi luat această decizie din considerente pur politice.

Potrivit Biroului, motivul invocat de Tiraspol rezidă din pretinsa neexecutare de către Chișinău a prevederilor punctului 5 din Decizia protocolară menționată mai sus, care e compus din două elemente: restabilirea ,,Mecanismului din anul 2006” și asigurarea accesului la terenurile agricole, iar în cazul rezolvării acestei probleme, precum și informarea organelor competente ale Republicii Moldova despre anularea tuturor restricțiilor anterior impuse de către responsabilii din regiune pentru a fi examinată posibilitatea revizuirii în modul stabilit de lege a măsurilor procesuale dispuse în privința persoanelor culpabile.

„În legătură cu aceasta merită să reamintim că mecanismul de acces la terenuri a fost realizat parțial și cu intermitențe de către Tiraspol, și anume: nu a fost soluționată problema legată de terenurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari, în perioada 16 martie 2020-30 aprilie 2021 accesul la terenuri a fost condiționat de liste preventiv coordonate și nominal aprobate de așa-numite centre de criză locale, verificări amănunțite ale actelor și ale autovehiculelor cu destinație agricolă la trecerile prin posturi neautorizate de control cu solicitări de plăți nemotivate (de ex. pentru treceri zilnice repetate prin același perimetru, pentru utilizarea drumurilor regionale de către autocamioane cu masa totală mai mare de 18 tone etc.), obligarea fermierilor de a se conforma la noi reguli impuse de către administrația din orașul Dubăsari ș.a. Evoluțiile marcate pe dosarul fermierilor și atitudinea factorilor de la Tiraspol față de aceștia au fost mereu în vizorul autorităților naționale abilitate care au acționat în limitele prescrise de cadrul normativ în vigoare și de circumstanțele constatate, nefiind fixate situații de întreprindere a măsurilor în afara literei legii și din considerente politice.”, se arată într-un comunicat de presă al Biroului politici de reintegrare.

Astfel, Chișinăul anunță că, argumentul invocat de Tiraspol este „neîntemeiat și cu conotație pur politică”, mai ales că Decizia protocolară nu are stabilit un termen-limită de aplicabilitate, prin aceasta derogându-se de la angajamentul implementării durabile a înțelegerilor convenite, se vor încălca în mod repetat drepturile inalienabile ale fermierilor la proprietate, la libera circulație și principiile agreate în formatul de negocieri ,,5+2” – abținerea de la condiționalități preventive, îndeplinirea cu bună-credință a angajamentelor agreate etc.

Totodată, Biroul afirmă că, anterior, până la 1 august 2018, data reluării accesului la terenuri pentru fermierii documentați conform ,,Mecanismului din anul 2006”, în rezultatul pierderilor suportate de către proprietarii și posesorii loturilor de pământ din raionul Dubăsari, urmare a blocajelor create intenționat de către Tiraspol la prelucrarea acestora, Guvernul Republicii Moldova a achitat compensații parțiale și plăți de suport în valoare de aproape 52 de milioane de lei.

„Invităm Tiraspolul să revină la masa dialogului constructiv și consecutiv, axat pe implementarea durabilă a angajamentelor asumate, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și să se excludă tacticile cu caracter unilateral și de impunere a condiționărilor inadmisibile”, este îndemnul Chișinăului.

Amintim că, aceasta nu este singura „piedică” a Tiraspolului. Recent, așa numitele organe de conducere ale Transnistriei au interzis temporar eliberarea plăcuțelor neutre de înmatriculare, pe motiv că, autoritățile de la Chișinău ar bloca intenționat activitatea economică a regiunii prin interzicerea intrării camioanelor. În realitatea situația este cu totul de altă natură. Potrivit Chișinăului, la 22 decembrie, prin postul vamal intern din Căușeni, un camion a încercat să ducă în regiunea separatistă un lot de plăcuțe de înmatriculare cu simbolul regiunii nerecunoscute la nivel internațional.

În camion se aflau și plăcuțe neutre de înmatriculare, pentru care autoritățile au permis trecerea în stânga Nistrului. În acest sens, Chișinăul a îndemnat Tiraspolul să revină la prevederile pe care le-a avut încheiate în anul 2018, adică să elibereze în regim normal plăcuțele neutre pentru solicitanții din regiune.

#Chisinau #fermierei #terenuri agricole #Tiraspol

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu