Un studiu recent sugerează că somnul suplimentar din weekend ar putea reduce riscul de boli de inimă cu 20%. Asta în condițiile în care, potrivit neurologilor, o singură oră de somn pierdută poate necesita până la patru zile pentru a fi recuperată complet, scrie adevarul.ro.

Pe de o parte, cercetarea sugerează că recuperarea somnului în weekend poate avea efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare, ajutând la reducerea riscurilor asociate cu privarea cronică de somn. Pe de altă parte, specialiștii în neurologie afirmă că efectele negative ale privării de somn nu sunt atât de ușor reversibile, subliniind că pierderea unei ore de somn poate influența negativ funcțiile cognitive și sănătatea generală timp de mai multe zile.

Așadar, deși somnul de recuperare poate oferi unele beneficii, este esențial să se mențină un program regulat de somn pentru a minimiza efectele negative ale privării de somn pe termen lung.

„Dacă pierzi doar o oră de somn, ar putea dura patru zile pentru a te recupera”

Un studiu recent realizat de Societatea Europeană de Cardiologie sugerează că recuperarea somnului în weekend ar putea reduce riscul de boli de inimă cu până la 20%. Această descoperire aduce speranță celor care se confruntă cu dificultăți în a obține suficient somn în timpul săptămânii de lucru. Totuși, ideea de a „recupera” somnul pierdut nu este lipsită de provocări.

Dr. Sudhir Kumar, neurolog la Apollo Hospitals Hyderabad, a postat pe X (fost Twitter): „Dacă pierzi doar o oră de somn, ar putea dura patru zile pentru a te recupera complet”.

Având în vedere aceste perspective aparent contradictorii, dezbaterea privind dacă somnul de recuperare în weekend poate compensa deficitul de somn din timpul săptămânii rămâne una controversată.

Recuperarea somnului în weekend și scăderea riscului de boli de inimă

Dr. Chandril Chugh, directorul Good Deed Clinic și consultant neurolog senior, a afirmat pentru Indian Express: „Recuperarea somnului în weekend, sau «somnul de recuperare», poate ajuta la atenuarea unor efecte negative ale privării cronice de somn, cum ar fi riscul de boli de inimă. Deși sunt necesare mai multe cercetări, există mai mulți factori care ar putea contribui la acest efect protector.”

Dr. Jagadish Hiremath, specialist în cardiologie intensivă a completat: „Recuperarea somnului în weekend poate reduce riscul de boli de inimă, permițând corpului să se recupereze după efectele negative ale privării de somn acumulate în timpul săptămânii”.

Recuperarea somnului poate reduce inflamația prin scăderea markerilor precum proteina C-reactivă (CRP), care sunt legați de bolile de inimă, și poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale, reducând astfel riscul de hipertensiune. De asemenea, poate normaliza hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, diminuând stresul și riscurile cardiovasculare asociate.

În plus, recuperarea somnului poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și funcția metabolică, promovând o sănătate cardiovasculară mai bună. Somnul adecvat restabilește echilibrul în sistemul nervos autonom, care controlează ritmul cardiac și tensiunea arterială, și îmbunătățește funcția endotelială, reducând riscul de ateroscleroză. În cele din urmă, somnul de recuperare poate stabiliza sistemul electric al inimii, reducând riscul de aritmii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recomandări #recuperare #somn

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.