Cel puțin o persoană a fost arestată în legătură cu moartea lui Matthew Perry, informează NBC News, ABC 7 și The New York Times, citând surse din cadrul forțelor de ordine. Persoana arestată nu a fost identificată și nu este clar ce acuzații i s-ar putea aduce. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a declarat pentru PEOPLE că mai multe informații despre anchetă vor fi anunțate în cadrul unei conferințe de presă la Los Angeles în cursul zilei de astăzi, 15 august. Purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze mai mult.

Fosta vedetă Friends a murit pe 28 octombrie, la vârsta de 54 de ani, în urma unei supradoze accidentale de droguri. Un raport de autopsie a concluzionat că Perry a murit din cauza efectelor acute ale ketaminei. Alți factori care au contribuit la moartea lui Perry au fost înecul, boala coronariană și efectele buprenorfinei, un medicament utilizat pentru tratarea tulburării de consum de opioide.

Departamentul de Poliție din Los Angeles a început o investigație privind moartea starului în luna mai. O sursă de investigație din cadrul LAPD a declarat atunci pentru PEOPLE că în anchetă au fost implicate și Drug Enforcement Administration și inspectorii poștali americani.

Perry, care urma un tratament cu ketamină la momentul morții sale, a vorbit despre lupta sa cu dependența în cartea sa de memorii Friends, Lovers, and the Big Terrible Thing.

„Am vrut să împărtășesc când am fost în siguranță de a merge în partea întunecată din nou”, a spus Perry pentru PEOPLE în cadrul unui interviu din 2022. „A trebuit să aștept până când am fost destul de sigur treaz – și departe de boala activă a alcoolismului și dependenței – pentru a scrie totul în jos. Eram destul de sigură că va ajuta oamenii dacă o voi face”, a mai spus atunci celebrul actor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actor #arestare #Matthew Perry #moarte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.