Modificările efectuate la Legea cu privire la avocatură „urmăresc corectarea disfuncționalităților și construirea unui sistem mai echilibrat, transparent și incluziv de guvernanță profesională”, astfel a reacționat deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Efimia Bandalac, juristă de profesie, la acuzațiile aduse de președintele Uniunii Avocaților din Moldova. Parlamentara susține că o profesie puternică are nevoie de reguli clare.

Precizările făcute de deputată:

1. Independența profesiei de avocat este respectată și nu este afectată – Modificările nu intervin în niciun fel în dreptul avocatului de a-și exercita liber profesia, nu intervin în activitatea de apărare și nu subordonează profesia. Amendamentele vizează Comisia de licențiere, Comisia pentru etică și disciplină și Comisia de soluționare a contestațiilor – structuri tehnice esențiale, unde se introduc pe lângă cei 8 membri avocați și 3 membri externi (sau 2, în cazul ultimei comisii), desemnați de Ministerul Justiției din mediul academic sau societatea civilă, persoane cu expertiză juridică și reputație ireproșabilă. Aceștia aduc doar o perspectivă externă, independentă, menită să crească transparența, imparțialitatea și credibilitatea comisiilor, fără a afecta autonomia profesiei.

2. Membrii nu sunt funcționari publici, nu sunt politicieni și nu pot influența deciziile – Conform legii, cei trei membrii vor acționa în mod independent și nu pot primi indicații de la autoritatea care i-a desemnat. Mai mult, regulamentul care stabilește modul de desemnare va fi aprobat de Ministerul Justiției doar după consultarea Uniunii Avocaților, ceea ce garantează transparența și implicarea profesiei.

3. Această formulă este o practică națională și europeană – Participarea unor membri desemnați de autoritățile publice în structurile de supravegehere a profesiilor juridice nu reprezintă o noutate. Este o practică existentă și în cazul altor profesii juridice, notari sau executori judecătorești, chiar și în CSM și CSP, colegii, sunt și membri ai societății civile. Într-o democrație deschisă, cetățenii trebuie să poată influența deciziile autorităților prin mecanisme formale și informale, atâta timp cât acestea respectă cadrul legal. Această abordare este pe deplin compatibilă cu standardele Consiliului Europei, care susțin implicarea limitată, dar transparentă, a statului în astfel de organisme, fără a compromite autonomia profesională.

4. Se promovează rotația și prevenirea monopolizării funcțiilor – Se introduc limite clare de durată a mandatului și o pauză de trei ani pentru avocații care au deținut funcții în comisii. Aceasta rotație asigură dinamizarea guvernării interne a profesiei, implicarea unor membri noi și combaterea formării de grupuri de influență în structurile de conducere.

5. Eliminarea taxelor pentru examinarea sesizărilor disciplinare este o măsură de protecție a dreptului la petiționare – Se asigură astfel accesul liber al cetățenilor la mecanismele de răspundere profesională, fără bariere financiare, în linie cu standardele europene. Măsura încurajează sesizarea conduitei neconforme a avocaților și sporește responsabilitatea acestora față de public.

6. Reforma reflectă realitățile instituționale actuale – În contextul reformei hărții judiciare (reducerea la trei Curți de Apel și redefinirea circumscripțiilor teritoriale), reorganizarea barourilor devine necesară din punct de vedere juridic, în conformitate cu prevederile existente la art. 47 alin. (2) al Legii 1260/2002. Componentele teritoriale ale profesiei trebuie să corespundă sistemului judiciar, pentru a evita discrepanțe. În concluzie, reconfirmările succesive în funcții, circulația limitată a acelorași membri între comisii și absența unor norme clare privind reînnoirea structurilor de conducere au generat dezechilibre interne și un acces redus la pozițiile eligibile. Această situație a afectat încrederea, atât în rândul profesioniștilor, cât și a publicului larg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Dorin Popescu, acuză un atac fără precedent asupra independenței și autonomiei profesiei de avocat, după ce Parlamentul a adoptat amendamente la Legea cu privire la avocatură fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale.

Potrivit acestuia, modificările au fost aprobate „în mod clandestin”, întrucât nu au fost incluse în ordinea de zi a ședinței Comisiei juridice din 10 iulie, iar în aceeași zi au fost introduse în ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului.

Avocații amenință cu greva generală după ce Parlamentul a modificat Legea avocaturii fără consultări

#avocati #deputata PAS #modificări legislative

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, despre extinderea Uniunii Europene și necesitatea deschiderii fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova. Întrevederea a avut loc duminică, 13 septembrie, la Rovaniemi, în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile au vizat, de asemenea, prioritățile agendei europene pentru perioada următoare, inclusiv negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual. România susține un buget european ambițios, menținerea unei politici de coeziune puternice și finanțarea adecvată a agriculturii.

Cei doi oficiali au abordat și subiecte de securitate, inclusiv consolidarea Flancului Estic al NATO în contextul amenințărilor Federației Ruse și al incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat. Nicușor Dan a apreciat sprijinul Germaniei pentru consolidarea capacității de descurajare și apărare a NATO în regiune.

Un alt subiect discutat a fost cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, inclusiv în domeniul investițiilor, producției comune și transferului de tehnologie.

În ceea ce privește extinderea UE, președintele României a subliniat importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova și a deschiderii tuturor clusterelor de negociere.

Republica Moldova a deschis până acum două dintre cele șase clustere de negociere cu Uniunea Europeană. Primul, „Valori fundamentale”, a fost deschis la 15 iunie, iar al șaselea, „Relații externe”, în data de 14 iulie.

Cele patru clustere rămase sunt „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca toate cele șase clustere să fie deschise în această toamnă.