O româncă din Londra a devenit șofer de autobuz chiar înainte de a împlini 40 de ani, după ce a lucrat într-o brutărie și simțea nevoia de o schimbare, conform publicației britanice The Telegraph, scrie libertatea.ro. Deși i-a plăcut mereu să conducă, a avut temeri că este o „meserie de bărbați” și că femeile la volan sunt rarisime. A crescut în România și s-a mutat în Londra la vârsta de 22 de ani.

„Știam că am nevoie de un loc de muncă bine plătit și care să mă ajute să am grijă de fiica mea și de școala ei. Munca în brutărie nu îmi oferea această flexibilitate și nici un salariu suficient de mare și era și o muncă grea”, spune femeia.

Totul a început atunci când un prieten i-a împărtășit dorința de a deveni șofer de autobuz, ceea ce a determinat-o și pe ea să ia în considerare acest lucru. Deși nu s-a simțit suficient de încrezătoare să se înscrie imediat, a început să reflecteze asupra opțiunii.

Prietenul său a continuat să o încurajeze timp de patru ani, iar în cele din urmă, a fost convinsă să încerce, simțind că aceasta era o a doua șansă, știind că, dacă nu va funcționa, se poate întoarce la munca din domeniul restaurantelor și în serviciul clienți.

„O mare îngrijorare a fost să lucrez noaptea, dar primim programul de lucru cu șase luni înainte, astfel încât să mă pot ocupa de îngrijirea copiilor împreună cu partenerul meu, care lucrează și el în ture”, afirmă aceasta.

În prezent, câștigă 33.000 de lire sterline pe an și lucrează cinci zile pe săptămână, având posibilitatea de a face ore suplimentare, cu tarife mai mari pentru turele de noapte și dimineața devreme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Românca își propune să mențină un echilibru între viața de acasă și serviciu. Spune că, atunci când conduce autobuzul, este esențial să își controleze starea de spirit, iar plecând de acasă, încearcă să lase toate grijile în urmă pentru a se bucura de ziua de muncă.

Îi place să interacționeze cu pasagerii, iar dacă nu se află pe traseul obișnuit, îi întreabă despre motivele absenței. De asemenea, a învățat și limbajul semnelor pentru a putea ajuta pasagerii cu probleme de auz.

Temerile legate de o eventuală discriminare pe baza sexului au dispărut. Uneori, după tură, îi ia 20 de minute să plece, deoarece ea și colegii săi mai stau de vorbă. Cel mai greu moment a fost în timpul pandemiei de Covid, când a fost nevoită să poarte mască toată ziua și să gestioneze distanțarea socială, în timp ce mulți pasageri refuzau să poarte mască.

#Londra #salariu #Șofer de autobuz

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.