Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a prelungit până în 30 octombrie 2026 derogarea de la regimul sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, la care cel mai mare acționar este Rusia, a anunțat miercuri ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, scrie Hotnews.

Naftna Industrija Srbije (NIS) operează singura rafinărie din Serbia, amplasată în orașul Pancevo, chiar lângă Belgrad, și este cel mai mare furnizor și comerciant cu amănuntul de combustibil din țara vecină.

Noua derogare acordată de Statele Unite va permite NIS să continue importurile de țiței până la vânzarea participației majoritare rusești în companie către grupul energetic ungar MOL, relatează agențiile de presă Reuters și Agerpres.

Anul trecut, Kazahstanul a fost cel mai mare furnizor de țiței al Serbiei, fiind responsabil pentru aproape 60% din importuri, urmat de Nigeria și Guyana. Tot țițeiul importat ajunge prin intermediul petrolierelor pe insula croată Krk și este apoi transportat prin conductele firmei croate JANAF.

Guvernul de la Belgrad deține o participație de 29,9% în NIS, iar restul acțiunile sunt deținute de micii acționari și angajații companiei.

NIS este cea mai tranzacționată companie la Bursa de la Belgrad. Compania are aproximativ 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării, majoritatea în Serbia, aproximativ 80 în Bosnia și restul în Bulgaria și România.

Între timp, Serbia a semnat și un acord privind livrările de gaze din Rusia până la finalul anului, a anunțat miercuri televiziunea publică RTS, citată de Agerpres.

Acordul dintre Serbia și gigantul rus Gazprom a fost extins cu trei luni, până la finalul anului, în aceleași condiții favorabile ca până acum, a anunțat Dusan Bajatovic, șeful importatorului și distribuitorului de gaze Srbijagas.

Tot miercuri, compania energetică sârbă EPS (Elektroprivreda Srbije), Srbijagas și SOCAR (Azerbaidjan) au semnat un acord al acționarilor pentru construirea unei centrale electrice în orașul Nis din sudul Serbiei. Proiectul ar urma să fi finalizat în 2030, a anunțat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic.

Centrala de 500 MW va genera electricitate și căldură. Este primul proiect comun al EPS, Srbijagas și SOCAR. Pentru Serbia, facilitatea oferă securitate energetică suplimentară pentru aprovizionarea cetățenilor și, în special, pentru dezvoltarea industriei în sudul țării, a indicat postul public de televiziune RTS.

În februarie, Serbia și Azerbaidjan au semnat un acord pentru dezvoltarea, construirea și operarea uni centrale electrice cu ciclu combinat în Serbia.

Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, dar nu a reușit să încheie un contract pe termen lung după expirarea, în vara anului 2025, a precedentului acord pe trei ani, bazându-se în schimb pe prelungiri pe termen scurt.