Alte 1586 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 6 cazuri asociate cu contact în afara țării: 2-România, 1-Rusia, 1-Germania, 1-Italia, 1-Portugalia.

Numărul total de teste efectuate – 8400, dintre care 5096 teste rapide.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 343261. Din numărul total de cazuri, 29 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (11-medici, 9-asistenți medicali, 9-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 2852 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 318 în stare extrem de gravă și 27 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 1497 persoane au fost vindecate. În total, 321.388 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 9066 persoane, iar 12 898 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, vă anunțăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 7.913: Femeie de 84 de ani din or. Telenești, internată în IMSP SR. Telenești. Comorbidități: insuficiență cardio-pulmonară.

Deces 7.914: Bărbat de 73 de ani din r. Cahul, internat în IMSP SR. Cahul. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie, boală renală cronică, encefalopatie.

Deces 7.915: Bărbat de 88 de ani din UTA Găgăuzia, internat în IMSP SR. Ceadîr-Lunga. Comorbidități: anemie.

Deces 7.916: Bărbat de 97 de ani din UTA Găgăuzia, internat în IMSP SR. Ceadîr-Lunga. Comorbidități: anemie.

Deces 7.917: Femeie de 61 de ani din r. Căușeni, internată în IMSP SR. Căușeni. Comorbidități: hipertensiune arterială, encefalopatie.

Deces 7.918: Bărbat de 59 de ani din r. Căușeni, internat în IMSP SR. Căușeni. Comorbidități: edem cerebral.

Deces 7.919: Femeie de 70 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM “Sfânta Treime”. Comorbidități: angor pectoral, encefalopatie.

Deces 7.920: Femeie de 73 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM “Sfânta Treime”. Comorbidități: encefalopatie, obezitate.

Deces 7.921: Bărbat de 73 de ani din Italia, internat în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, encefalopatie.

Deces 7.922: Bărbat de 70 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hemiplegie, diabet zaharat.

Deces 7.923: Bărbat de 64 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 7.924: Femeie de 86 ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, angină pectorală, cord hipertensiv.

Deces: 7.925: Femeie de 69 de ani din or. Durlești, internată în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, pancreatită cronică.

Deces: 7.926: Femeie de 74 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, diabet zaharat.

Deces: 7.927: Femeie de 72 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: angor pectoral, diabet zaharat, obezitate.

Deces: 7.928: Bărbat de 77 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM “Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: ulcer trofic, insuficiență renală.

Deces: 7.929: Femeie de 40 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: angor pectoral.

Deces: 7.930: Bărbat de 72 de ani din r. Edineț, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces: 7.931: Bărbat de 66 de ani din r. Hîncești, internat în IMSP SR. Hîncești. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate.

Deces: 7.932: Femeie de 66 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate, cardiopatie.

Deces: 7.933: Femeie de 54 de ani din r. Sîngerei, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: glomerulonefrită cronică.

Deces: 7.934: Femeie de 79 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: encefalopatie, obezitate.

Deces: 7.935: Femeie de 90 de ani din r. Ungheni. Comorbidități: bronșită cronică.

Deces: 7.936: Femeie de 80 de ani din r. Glodeni, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, angor pectoral.

Deces: 7.937: Femeie de 24 de ani din r. Orhei, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: encefalopatie, pneumomediastin, emfizem subcutanat.

Deces: 7.938: Femeie de 18 de ani din r. Florești, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiomiopatie mixtă, preeclampsie, encefalopatie mixtă, edem cerebral, sindrom convulsiv.

Deces: 7.939: Bărbat de 57 de ani din r. Cahul, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială, encefalopatie mixtă.

Deces: 7.940: Bărbat de 93 de ani din or. Căușeni, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, anemie, encefalopatie.

Deces: 7.941: Femeie de 85 de ani din or. Hîncești, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, ateroscleroză, encefalopatie.

Deces: 7.942: Bărbat de 79 de ani din mun. Bălți, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: angor pectoral, hipertensiune arterială.

Deces: 7.943: Bărbat de 65 de ani din r. Drochia, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces: 7.944: Femeie de 66 de ani din or. Glodeni, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, angor pectoral.

Deces: 7.945: Bărbat de 72 de ani din or. Glodeni, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: angor pectoral, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces: 7.946: Femeie de 37 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: ciroză hepatică, pielonefrită.

Deces: 7.947: Bărbat de 86 de ani din r. Hîncești, internat în IMSP SR. Hîncești. Comorbidități: hipertensiune arterială, leucemie, boala Parchinson, encefalopatie.

Deces: 7.948: Femeie de 67 de ani din r. Drochia, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie hipertensivă, hipertensiune arterială.

Deces: 7.949: Femeie de 81 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP „Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, angor pectoral.

Deces: 7.950: Femeie de 67 de ani din r. Sîngerei, internată în IMSP SR. Sîngerei.

Deces: 7.951: Femeie de 71 de ani din r. Hîncești, internată în IMSP SR. Hîncești. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces: 7.952: Femeie de 74 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: angor pectoral.

Deces: 7.953: Femeie de 75 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie, encefalopatie.

Deces: 7.954: Bărbat de 80 de ani din r. Fălești, internat în Centrul COVID-19. Comorbidități: edem pulmonar, edem cerebral, hipertensiune arterială.

Deces: 7.955: Bărbat de 42 de ani din mun. Bălți, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: edem cerebral.

Deces: 7.956: Femeie de 66 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, angor pectoral.

Deces: 7.957: Femeie de 62 de ani din r. Briceni, internată în IMSP SR. Briceni. Comorbidități: ciroză hepatică, hipertensiune arterială.

Deces: 7.958: Bărbat de 80 de ani din r. Briceni, internat în IMSP SR. Briceni. Comorbidități: hipertensiune arterială, cord hipertenziv.

#cazuri noi #COVID-19 #victime

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.