O tânără de 26 de ani din Hîncești a fost condamnată la 5,6 luni de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar pentru femei, pentru trafic de droguri. În 2023, aceasta a transportat și vândut substanțele narcotice împreună cu un adolescent de 13 ani, pe care a recunoscut că l-a convins să se implice în activitatea ilegală.

Femeia, mama adolescentului și concubinul acesteia au fost reținuți după ce ar fi pus în vânzare droguri în Chișinău, prin diferite metode, inclusiv ambalate în bancnote de 1 leu și învelite în bandă izolantă verde, în mai multe locații, inclusiv în curțile blocurilor de locuit.

„Astfel, urmare a perchezițiilor, au fost ridicate peste 1 kg de droguri de tip alfa-PVP („sare” care provoacă efecte halucinogene, periculoase pentru viață și sănătate), peste 300 grame de substanță psihotropă MDMA (denumită „boabă” sau Ecstasy, cu mai multe efecte secundare ca de exemplu paranoia și agresivitate, iar supradozarea poate duce la intrarea în comă și moartea consumatorului).

În cadrul perchezițiilor, au fost găsite și cantități mai mici de marijuana, care ar fi urmat să ajungă în penitenciar la celălalt fiu al mamei adolescentului implicat. Odată ce au fost ridicate, după rămânerea definitivă a sentinței, drogurile urmează să fie supuse nimicirii”, transmite Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce îi privește pe mama adolescentului și iubitul acesteia, procurorii i-au trimis și pe aceștia în judecată pentru examinarea cauzei, timp în care beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

#tanara condamnata #trafic de droguri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.