Compania Double Case, cea care a lansat primul token corporativ din Republica Moldova, a reacționat la anunțul CNPF privind inițierea unei investigații pe acest subiect. Reprezentanții companiei spun că sunt pregătiți să colaboreze deschis cu autoritatea de reglementare și susțin că această etapă este firească, având în vedere că piața crypto din țară abia începe să prindă contur.

Potrivit poziției transmise presei, Double Case afirmă că și-a construit activitatea cu respect față de lege și față de oamenii care au intrat în proiect. Pentru că Republica Moldova nu are încă reguli clare pentru activitatea crypto, compania spune că și-a asumat rolul de pionier. Practic, este prima companie locală care a lansat un token corporativ – pas pe care îl numește „spargerea gheții” într-un domeniu nou pentru țară.

Double Case mai declară că tehnologiile blockchain și activele digitale nu mai sunt o „noutate exotică”, ci o realitate economică adoptată deja de companii și state dezvoltate. În acest context, Moldova, considerată un lider regional în digitalizare, riscă să rămână în urmă dacă respinge sau întârzie adoptarea acestor tehnologii.

„Este greu de imaginat ca o țară campioană la digitalizare să fie ostilă unei tehnologii care oferă transparență și încredere”, precizează compania.

Totodată, Double Case atrage atenția că în Republica Moldova există specialiști bine pregătiți în domeniul blockchain, însă mulți dintre ei preferă să nu se expună, din cauza lipsei unui cadru legal clar și a percepției publice că activitatea crypto ar fi interzisă. Din acest motiv, compania consideră că reglementarea trebuie să ajute piața să se dezvolte, nu să o blocheze, iar statul ar trebui să valorifice expertiza existentă, nu să o împingă în anonimat.

Reacția companiei vine în urma discuțiilor aprinse din ultimile zile, după ce lansarea tokenului DCT a atras atât interes, cât și semne de întrebare din partea opiniei publice. Investigația CNPF este abia la început, iar concluziile urmează să apară. Double Case spune însă că mizează pe clarificări care ar putea deschide calea către o piață crypto reglementată și funcțională în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNPF #Double Case

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.