Cercetătorii au realizat prima analiză detaliată, clădire cu clădire, a viitorului infrastructurii costiere în țările din Sudul Global — inclusiv Africa, Asia de Sud-Est, America Centrală și de Sud. Folosind hărți satelitare de înaltă rezoluție și date privind altitudinea, specialiștii au estimat câte clădiri ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării în decursul următoarelor secole. Concluziile sunt îngrijorătoare: peste 100 de milioane de clădiri riscă să fie acoperite de ape.

Publicat în revista Urban Sustainability, studiul explorează scenarii de creștere a nivelului mărilor între 0,5 și 20 de metri. Cercetarea arată că chiar și cea mai mică creștere (care este prognozată să aibă loc chiar și dacă emisiile sunt reduse semnificativ) ar duce la inundarea regulată a aproximativ trei milioane de clădiri.

„Creșterea nivelului mărilor este o consecință lentă, dar inevitabilă a încălzirii globale, care afectează deja populațiile de coastă și va continua timp de secole”, explică profesoara Natalya Gomez, coautoare a studiului și deținătoare a catedrei de cercetare în interacțiunea calotelor glaciare și a nivelului mării la Universitatea McGill.

Dacă nivelul mărilor ar crește cu cinci metri sau mai mult, un scenariu despre care experții avertizează că s-ar putea produce în câteva sute de ani, peste 100 de milioane de clădiri ar fi puse în pericol. „Am fost surprinși de numărul mare de clădiri expuse chiar și la o creștere relativ modestă a nivelului mării pe termen lung”, spune profesorul Jeff Cardile, coautor al studiului și profesor la Universitatea McGill. Multe dintre aceste clădiri se află în zone dens populate și joase, ceea ce înseamnă că infrastructura critică și „întregi cartiere” ar putea fi afectate.

Se ridică nivelul mărilor și în Europa?
Deși studiul condus de Universitatea McGill se concentrează doar pe Sudul Global, creșterea nivelului mărilor reprezintă o amenințare gravă pentru întreaga lume, inclusiv pentru Europa.

Anul trecut, un studiu de modelare publicat în Scientific Reports a arătat că pagubele provocate de creșterea nivelului mărilor ar putea costa economiile UE și ale Regatului Unit miliarde de euro până la sfârșitul secolului.

Cercetătorii au estimat pierderile și câștigurile economice potențiale comparativ cu un scenariu fără creșterea nivelului mării și cu o creștere economică anuală de 2% în toate regiunile – combinând aceste date cu pierderile economice cauzate de 155 de evenimente de inundații înregistrate în Europa între 1995 și 2016.

Rezultatele au arătat că, într-un scenariu cu emisii ridicate, creșterea nivelului mărilor ar putea costa o sumă uluitoare de 872 de miliarde de euro până în anul 2100.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regiunile care ar putea fi cel mai grav afectate includ Veneto și Emilia-Romagna în Italia, Zachodniopomorskie în Polonia, precum și zone concentrate din jurul Mării Baltice, coasta belgiană, vestul Franței și Grecia.

Totuși, efectele creșterii nivelului mării sunt deja vizibile în Europa. În Barcelona, locuitorii se tem că plajele artificiale sunt înghițite de ape din cauza schimbărilor climatice.

În 2019, Veneția a suferit inundații catastrofale asociate cu nivelul ridicat al apei și precipitațiile abundente, provocând pagube de sute de milioane de euro. În Grecia, pe insula Delos, siturile incluse în patrimoniul mondial UNESCO au suferit deja deteriorări structurale din cauza inundațiilor tot mai frecvente.

#precipitațiile abundente #UNESCO

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.