Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, de 12 state membre ale Comunității Europene, transformând comunitatea în ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană. În prezent, doar 11 din statele respective mai sunt țări membre ale UE, după ce Marea Britanie a devenit, la 1 februarie 2020, primul stat care a ieșit din Uniune.

Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către toate statele membre. Negocierile au fost finalizate în decembrie 1991.

Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.

De altfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană ia naștere sub această denumire.

“Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, piatra de temelie a Uniunii Europene. Tratatul stabilea norme clare pentru viitoarea monedă unică, pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și afacerilor interne”, a scris Reprezentanța Comisiei Europene în România, pe Facebook.

Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană.

Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene.

Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene care în anul 2019 a împlinit 25 de ani de la crearea sa propriu-zisă.

Astăzi, la 30 de ani distanță de la semnarea importantului document, Uniunea Europeană este compusă din 27 de state membre, după ce Marea Britanie a părăsit UE la 1 februarie 2020, devenind primul stat în această ipostază politică.

Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană, Parlamentul European Banca Centrală Europeană sunt condusă de două femei, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Christine Lagarde, iar UE se confruntă cu cea mai gravă de la înființare, pandemia de coronavirus, fapt care a determinat statele membre și instituțiile UE să negocieze și să pună în practică cel mai amplu program de redresare economică, alăturând Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro, un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, conceput pe filosofia punerii în comun a datoriilor

Afectată de pandemie, UE se pregătește să concretizeze lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers instituțional, politic, dar și societal, care ar putea implica amendarea Tratatelor Uniunii Europene, deși este puțin probabil.

#Tratat #UE #zi istorică

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.