Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, de 12 state membre ale Comunității Europene, transformând comunitatea în ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană. În prezent, doar 11 din statele respective mai sunt țări membre ale UE, după ce Marea Britanie a devenit, la 1 februarie 2020, primul stat care a ieșit din Uniune.

Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către toate statele membre. Negocierile au fost finalizate în decembrie 1991.

Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.

De altfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană ia naștere sub această denumire.

“Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, piatra de temelie a Uniunii Europene. Tratatul stabilea norme clare pentru viitoarea monedă unică, pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și afacerilor interne”, a scris Reprezentanța Comisiei Europene în România, pe Facebook.

Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană.

Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene.

Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene care în anul 2019 a împlinit 25 de ani de la crearea sa propriu-zisă.

Astăzi, la 30 de ani distanță de la semnarea importantului document, Uniunea Europeană este compusă din 27 de state membre, după ce Marea Britanie a părăsit UE la 1 februarie 2020, devenind primul stat în această ipostază politică.

Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană, Parlamentul European Banca Centrală Europeană sunt condusă de două femei, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Christine Lagarde, iar UE se confruntă cu cea mai gravă de la înființare, pandemia de coronavirus, fapt care a determinat statele membre și instituțiile UE să negocieze și să pună în practică cel mai amplu program de redresare economică, alăturând Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro, un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, conceput pe filosofia punerii în comun a datoriilor

Afectată de pandemie, UE se pregătește să concretizeze lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers instituțional, politic, dar și societal, care ar putea implica amendarea Tratatelor Uniunii Europene, deși este puțin probabil.

#Tratat #UE #zi istorică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.