Chișinău, 26 martie – După luni de activare la nivel național, campania „Oameni care pun umărul” ajunge la finalul primei etape. În acest timp, a reușit să aducă mai aproape de oameni realitatea din spatele ONG-urilor și să deschidă o conversație necesară despre rolul societății civile în Republica Moldova.

Campania a fost lansată într-un context în care încrederea în ONG-uri rămâne scăzută și a pornit de la o nevoie simplă, să explice cine sunt ONG-urile, ce fac și de ce contează. La finalul acestei etape, devine clar că acest lucru este posibil atunci când sectorul vorbește cu o voce comună și pune accent pe oameni, nu pe instituții.

În doar câteva luni, campania a adus împreună 120 de organizații din toată țara și a generat peste 2.700.000 de vizualizări. Mai important, a reușit să apropie oamenii de un subiect care până acum părea departe.

Pe parcurs, tot mai multe organizații au devenit vizibile, iar publicul a avut ocazia să descopere povești reale, inițiative concrete și impactul unei munci care, de cele mai multe ori, rămâne invizibilă.

„Campania „Oamenii care pun umărul” ajută oamenii să înțeleagă mai bine rolul societății civile și oferă celor din sector un spațiu să-și spună povestea. Ne bucură deschiderea cu care a fost primită și credem că este un pas important pentru a explica, mai aproape de oameni, contribuția societății civile la dezvoltarea unei societăți deschise în Republica Moldova”, a spus Daniela Vidaicu, directoare executivă, Fundația Soros Moldova.

Pentru Centrul CONTACT, organizația care a implementat campania, această inițiativă a fost încercarea de a transforma o idee mai veche în ceva concret, și anume să contribuie, în timp, la o înțelegere mai clară despre cine este societatea civilă și de ce contează.

„Durerea noastră, a societății civile, este încrederea scăzută a oamenilor în ceea ce facem. Au existat multe încercări de-a lungul anilor, dar de cele mai multe ori au fost inițiative punctuale. De această dată, am construit o campanie amplă, coerentă. A fost o premieră și pentru noi, un pilot care a arătat că această direcție este nu doar necesară, dar și posibilă,” a menționat Serghei Neicovcen, director executiv, Centrul CONTACT.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a adus această campanie a fost vizibilitatea oamenilor din spatele proiectelor. Pentru mulți, a fost prima dată când munca lor a fost înțeleasă prin chipurile și poveștile celor care o fac zi de zi.

„Este frumos să mergi în comunități și să implementezi proiecte, dar partea dificilă rămâne cum explici impactul acestor activități, mai ales când rezultatele apar în timp. În această campanie s-au pus primele cărămizi în această direcție. Accentul pe oameni, pe echipe, pe chipuri reale, asta face diferența,” a spus Vlada Ciobanu, directoare de programe,Centrul de Politici și Reforme.

„Pentru noi, această campanie ne-a adus mai aproape de comunitate și chiar de beneficiarii noștri. Ne-a oferit ocazia să spunem cine suntem, ce facem și de ce credem în munca noastră. În spatele fiecărui ONG sunt oameni care nu renunță,” a menționat Elena Cupceanu, administratoare, AO Aud și Vorbesc.

„Este o campanie care pune accent exact pe ceea ce contează: oamenii și capacitatea lor de a mobiliza comunitățile. Mesajul de coeziune este extrem de important și arată că prin muncă comună putem construi mai mult,” a declarat Daniel Vodă, expert asociat, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Campania a avut și o componentă media importantă, care a contribuit la apropierea publicului de sectorul asociativ.

„Timp de aproape trei luni, am realizat, în parteneriat cu Centrul CONTACT, un șir de emisiuni prin care am adus în atenția publicului oamenii care pun umărul la dezvoltarea comunităților. Am pornit de la întrebări simple, ce sunt ONG-urile și cu ce se ocupă, și am ajuns să descoperim oameni care schimbă vieți. Peste 70 de ONG-uri au fost alături de noi în această misiune,” a spus Veronica Mungiu, prezentatoare, Radio Moldova Național.

Campania a combinat mai multe tipuri de intervenții, de la conversații în social media și implicarea influencerilor până la lansarea unui documentar despre sectorul asociativ, spoturi video, apariții media și podcasturi. În paralel, poveștile ONG-urilor au fost aduse mai aproape de oameni printr-o serie de fotografii și o expoziție itinerantă, unde publicul a putut vedea direct cum arată munca din spatele organizațiilor. Campania „Oamenii care pun umărul” este susținută de Fundația Soros Moldova.

În Republica Moldova activează peste 10.000 de organizații implicate în domenii esențiale pentru dezvoltarea societății. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre acestea sunt cunoscute și recunoscute la scară largă. Aproximativ un sfert dintre cetățeni declară că au încredere în ONG-uri, iar pentru mulți acestea par încă departe de viața de zi cu zi.

#campanie #impact #oameni #ONG #societate

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.