Oamenii de știință au descoperit, în sfârșit, "continentul pierdut", despre care se credea că a dispărut fără urmă

Oamenii de știință au pus cap la cap informațiile privind rămășițele unui continent care s-a desprins din vestul Australiei acum 155 de milioane de ani și care a dispărut în derivă spre nord, în direcția Asiei de sud-est. Astfel, misterul a ceea ce s-a întâmplat cu un continent pierdut, care a dispărut în urmă cu 155 de milioane de ani, ar putea fi în sfârșit rezolvat, după ce oamenii de știință au descoperit dovezi ale acestui continent și i-au refăcut traseul.

Se pare că acest continent pierdut, cunoscut sub numele de Argoland, a avut o despărțire dezastruoasă de vestul Australiei. S-a dezintegrat în timp ce forțele tectonice au întins masa de uscat și au îndepărtat-o de restul continentului, înainte de a o împrăștia în Asia de Sud-Est, se arată într-un nou studiu, citat de Live Science.

Cercetătorii știau de mult timp că o masă de uscat s-a desprins din Australia, în urmă cu 155 de milioane de ani, datorită indiciilor lăsate în geologia unui bazin oceanic adânc cunoscut sub numele de ”Câmpia abisală Argo” din largul coastei de nord-vest a țării. Dar, spre deosebire de India, care s-a desprins din vechiul supercontinent Gondwana în urmă cu 120 de milioane de ani și care formează și astăzi o masă continentală intactă, Argoland s-a desprins în fragmente. Iar, până acum, oamenii de știință erau confuzi în ceea ce privește locul în care ar fi ajuns aceste fragmente continentale.

„Știam că trebuie să fie undeva la nord de Australia, așa că ne așteptam să o găsim în Asia de Sud-Est”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Eldert Advokaat, cercetător în cadrul departamentului de științe ale Pământului de la Universitatea Utrecht din Olanda.

În noul studiu, publicat online pe 19 octombrie în revista Gondwana Research, Advokaat și colegii săi au reconstituit călătoria continentului desprins.

Cercetătorii au găsit fragmente de pământ vechi împrăștiate în Indonezia și Myanmar, dar când au încercat să reconstruiască Argoland din aceste fragmente, „nimic nu se potrivea„, a spus el.

Echipa a lucrat apoi în sens invers, adunând dovezi în Asia de Sud-Est, pentru a reface călătoria spre nord a Argolandului. Printre fragmentele împrăștiate de pământ antic, au descoperit rămășițele unor mici oceane care datează de acum aproximativ 200 de milioane de ani. Aceste oceane s-au format, probabil, pe măsură ce forțele tectonice au întins și fisurat Argoland înainte ca această masă continentală lungă de 5.000 de kilometri să se desprindă, afirmă Advokaat.

„Acest proces a continuat timp de 50-60 de milioane de ani și, în urmă cu aproximativ 155 de milioane de ani, întregul colaj de continente cu panglici și oceane intermediare a început să plutească în derivă spre Asia de Sud-Est”, a spus el. „Nu am pierdut un continent, era deja un ansamblu foarte extins și fragmentat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a reflecta acest lucru, Advokaat și colegii săi s-au referit la Argoland ca la un „Argopelago„. Pe măsură ce fragmente din Argoland s-au ciocnit cu masele terestre din Asia de Sud-Est, au modelat și bogata biodiversitate pe care o vedem astăzi. Acest lucru ar putea ajuta la explicarea distribuției inegale a speciilor de-a lungul unei bariere invizibile care trece prin Indonezia, a adăugat Advokaat.

În general, reconstituirea Argolandului este „o trambulină pentru noi cercetări„, a mai spus el.

#Argoland #continent #mister

Vladimir Zelenski va fi primit luni de Emmanuel Macron într-o vizită menită să reafirme sprijinul Franței pentru Ucraina și să susțină continuarea eforturilor legate de garanțiile de securitate pentru Kiev, anunță Palatul Élysée.

Este a noua vizită a preşedintelui ucrainean în Franţa de la începutul războiului dintre Rusia şi Ucraina, declanşat de Moscova în februarie 2022.

După ce liderul ucrainean şi-a reînnoit sâmbătă apelul către partenerii săi pentru a obţine mai multe sisteme de apărare antiaeriană, cei doi preşedinţi vor vizita cartierul general al „forţei multinaţionale Ucraina” pe care Franţa şi Regatul Unit încearcă să o creeze în vederea unui eventual armistiţiu cu Rusia.

Vizita lui Zelenski are loc într-un context în care negocierile de pace dintre Kiev şi Moscova sunt în impas.

Armata rusă continuă să bombardeze fără încetare localităţile din Ucraina, în special infrastructura energetică. Pe frontul intern, Volodimir Zelenski se confruntă, de asemenea, în ultimele zile cu un important scandal de corupţie în sectorul energetic, care a dus deja la demisia a doi dintre miniştrii săi.

Emmanuel Macron şi Vladimir Zelenski îşi vor începe ziua cu o vizită la baza aeriană militară Villacoublay, situată la sud-vest de capitală, pentru a discuta despre mijloacele „de a merge şi mai departe pentru a permite Ucrainei să se apere”, a explicat preşedinţia franceză.

Este vorba de „a pune excelenţa franceză în domeniul industriei armamentului în serviciul apărării Ucrainei” şi de „a permite achiziţionarea sistemelor necesare pentru a răspunde agresiunii ruse”, a adăugat preşedinţia, referindu-se în special la „apărarea spaţiului aerian ucrainean”.

Lupta împotriva dronelor va fi, de asemenea, una dintre priorităţile abordate. Sunt posibile anunţuri privind noi ajutoare sau cooperări în domeniul armamentului.

„Prelungirea războiului şi absenţa unui armistiţiu subliniază responsabilitatea noastră de a face tot posibilul pentru a permite Ucrainei să se apere şi, astfel, să dea un nou impuls”, a insistat un consilier al lui Emmanuel Macron.

Construită de luni de zile de către „coaliţia de voinţă” – un grup de sprijin pentru Ucraina creat în martie 2025 la iniţiativa Republicii Cehe, apoi a alianţei franco-britanice, care reuneşte 31 de ţări – garanţiile de securitate avute în vedere pentru Ucraina includ sprijinul pentru armata de la Kiev şi componente terestre, maritime şi aeriene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă punerea lor în aplicare rămâne condiţionată de o încetare foarte ipotetică a luptelor. Negocierile de pace între Kiev şi Moscova sunt în impas, summitul menţionat la Budapesta între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin neavând loc.