Cercetătorii au înviat un „virus zombie” care a rămas înghețat timp de aproape 50.000 de ani sub un lac din Siberia, acesta fiind cel mai vechi virus care a fost trezit din nou la viață până acum, potrivit Insider. Oamenii de știință au avertizat că aceste virusuri antice ar putea reprezenta un pericol pentru sănătatea publică.

Potrivit unui studiu care nu a fost încă verificat de alte echipe de cercetători, oamenii de știință de la Centrul Național Fracnez pentru Cercetare Științifică au examinat probe antice culese din permafrostul siberian. Cercetătorii francezi au înviat și documentat 13 virusuri nemaivăzute până acum pe care le-au numit „virusuri zombie”, întrucât acestea rămân infecțioase în ciuda faptului că au rămas blocate în pământul înghețat timp de zeci de milenii, scrie Interesting Engineering.

„Din cauza încălzirii globale, permafrostul a cărui dezghețare este ireversibilă eliberează materie organică înghețată de până la un milion de ani, majoritatea descompunându-se în dioxid de carbon și metan, ceea ce contribuie și mai mult la efectul de gaze de seră”, a spus microbiologul Jean-Marie Alempic, persoana care a condus studiul virusurilor zombie.

Toate cele 13 virusuri au genomuri diferite, iar cel mai vechi dintre ele, numit Pandoravirus yedoma, are aproape 48.500 de ani. Este de menționat faptul că Pandoravirusul a fost descoperit sub fundul unui lac din Yukechi Alas în regiunea Iacuția, Rusia, însă celelalte virusuri au fost găsite în diverse locuri, precum în blana unui mamut și în intenstinele unui lup siberian.

„Situația ar fi mult mai dezastruoasă în cazul unei plante, animal sau boală umană cauzată de învierea unui virus antic necunoscut”, au scris cercetătorii, care au emis deja un avertisment pentru autoritățile din domeniul medical despre lipsa de actualizare a cunoștințelor pe care le deținem despre virusurile ce „trăiesc” încă în permafrost în ultimul deceniu.

Microbii antici se trezesc la viață din cauza încălzirii globale

Nu este prima dată când cercetătorii au descoperit un virus antic blocat în gheață. În 2014, aceiași oameni de știință au înviat un virus blocat în permafrost de 30.000 de ani. Descoperirea a fost revoluționară pentru că s-a dovedit pentru prima dată că un virus atât de vechi poate în continuare să infecteze organisme. Dar acum, cercetătorii au doborât recordul pe care l-au stabilit acum 8 ani. Cu toate că echipa a avut grijă să readucă la viață doar virusurile care nu mai pot infecta oamenii, multe dintre virusurile necunoscute blocate în permafrost ar putea să fie periculoase pentru oameni. Unele dintre ele au provocat deja victime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O epidemie de antrax în Siberia a infectat în 2016 zeci de persoane, omorând un băiat de 12 ani. Vectorul bolii ar fi dezghețarea și descompunerea cadavrului unui ren care a murit în 1941. Nu se știe sigur dacă aceste virusuri antice ar avea capacitatea de a infecta o gazdă după ce au fost expuse condițiilor mediului exterior, precum căldura, oxigenul și razele ultraviolete.

Cercetătorii spun, însă, că șansele să ajungem într-o astfel de situație cresc pe măsură ce permafrostul se dezgheață tot mai mult și din ce în ce mai mulți oameni încearcă să exploateze zona arctică ce se topește de la încălzirea globală și oferă noi oportunități comerciale și industriale. Pericolul este încă mic, dar el există. Va fi nevoie de mai multe studii pentru a determina pericolul pe care acești agenți infecțioși îl prezintă odată cu topirea permafrostului.

#studiu #virus

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.