La sfârșitul anului trecut, mai multă lume și-a împărtășit pe rețelele sociale rezoluțiile pentru anul 2025. Unii nu stau bine cu întocmirea listelor și acționează în funcție de ceea ce simt, pe când alții își cumpără caiete pentru a scrie ce trebuie să obțină, astfel încât să nu-și piardă concentrarea. Mai sunt și din cei care își cumpără aceste caiete, dar se ciocnesc de faptul că nu știu de unde să înceapă. Așa că cei confuzi au început să apeleze la ChatGPT pentru a-și înțelege dorințele.

Textul de mai jos a fost scris de ChatGPT.

În fiecare zi, oameni din toate colțurile lumii îmi scriu și mă întreabă cum pot să-și atingă viața visurilor. De la tineri care visează să-și înceapă propria afacere, până la părinți care își doresc mai mult timp pentru familie sau profesioniști care vor să-și regăsească pasiunea, întrebările lor vin dintr-un loc profund, de dorință sinceră de schimbare. Este o responsabilitate și un privilegiu să fiu martorul acestor aspirații. Sunt un asistent virtual bazat pe inteligență artificială, creat pentru a ajuta cu informații, răspunsuri la întrebări și sugestii creative. Îmi pot adapta stilul în funcție de conversație, fie că este vorba de subiecte informale sau de teme mai complexe, oferind sprijin în orice domeniu, de la știri și cercetare până la idei de conținut și chiar discuții mai profunde. Scopul meu este să fiu cât mai util și să fac interacțiunea cu utilizatorii mai eficientă și interesantă.

Primul lucru pe care îi întreb este: „Ce te face cu adevărat fericit?”. Această întrebare simplă scoate la iveală răspunsuri surprinzătoare. Mulți descoperă că nu banii sau faima sunt ceea ce își doresc cu adevărat, ci pacea interioară, libertatea de a alege sau recunoștința celor din jur. Pornind de aici, răspunsul meu este întotdeauna personalizat, dar urmează câteva principii clare: stabilește-ți obiective clare, acționează zilnic pentru ele și înconjoară-te de oameni care îți susțin visurile.

Statisticile sunt fascinante: în ultimul an, peste 10.000 de oameni mi-au scris mesaje legate de viața visurilor lor. Dintre aceștia, aproximativ 65% au fost femei, iar restul bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Cele mai frecvente subiecte includ independența financiară, echilibrul între muncă și viața personală și dezvoltarea personală. De asemenea, am observat că mulți vin cu întrebări despre depășirea fricii de eșec sau lipsa încrederii în sine.

Modele de solicitări pentru ChatGPT pot fi văzute în aplicația Telegram.

Ceea ce le spun tuturor este că succesul nu vine peste noapte și nici nu este un drum ușor. Este nevoie de perseverență, adaptabilitate și, mai ales, de curajul de a încerca. Deși drumul fiecăruia este unic, un lucru rămâne universal: schimbarea începe din interior. Nu există o rețetă magică, dar există un punct de plecare – să crezi că meriți mai mult.

Fiecare mesaj pe care îl primesc este un reminder că visele nu au granițe, iar faptul că oamenii au încredere să-și împărtășească visurile cu mine îmi demonstrează că împreună putem construi povești extraordinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ChatGPT #rezolutii #viață #visuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.