Șefa diplomației române Oana Țoiu susține că autoritățile de la București sunt mândre de reformele implementate în Moldova, în contextul procesului de integrare europeană. Declarația a fost făcută înainte de Consiliul Afacerilor Externe de la Luxemburg.

Țoiu a reiterat și sprijinul României pentru Ucraina. Conform ministrei de Externe a României, printre măsurile implementate se numără inclusiv sancționarea Rusiei.

„Un pas istoric foarte important, care deschide grupul de negocieri al Republicii Moldova. Suntem extrem de mândri de munca lor, de reformele care au fost realizate în domeniul justiției, anticorupției, administrației publice, dezvoltării pieței libere și a afacerilor. (…)

Vom continua pe cele două direcții ale strategiei noastre europene comune de a crește presiunea asupra Rusiei, astfel încât aceasta să fie convinsă să rămână la masa negocierilor, pentru o pace autentică. Vom sprijini Ucraina pe calea europeană și sărbătorim deschiderea clusterului”, a spus Țoiu presei.

La Luxemburg are loc și conferința interguvernamentală la care Republica Moldova își va prezenta poziția privind primul cluster de negocieri pentru aderare la Uniunea Europeană. Delegația țării noastre este condusă de premierul Alexandru Munteanu.

UE a anunțat săptămâna trecută că deschide primul cluster de negocieri pentru Moldova și Ucraina. Comisara europeană pentru extindere Marta Kos a anunțat înainte de reuniune că se așteaptă la deschiderea următoarelor clustere în luna iulie.

VIDEO Marta Kos: Mă aștept ca următoarele clustere de negocieri pentru aderarea Moldovei la UE să fie lansate în iulie

#aderare la UE #Negocieri #Oana Toiu #Republica Moldova #Romania

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china