Multe persoane își fac griji cu privire la timpul pe care îl alocă zilnic rețelelor sociale. În timp ce unii oameni petrec o oră, două pe zi pe Facebook, Instagram sau TikTok, alții stau, practic, continuu, spre îngrijorarea medicilor neurologi.

Comunitatea științifică nu vede cu ochi buni obiceiul oamenilor de a sta cât mai mult timp conectați la platformele virtuale de social-media și consideră că ne afundăm într-o dependență de dopamină digitală.

În data de 4 octombrie, rețelele sociale asociate gigantului Facebook (Instagram și WhatsApp), au picat timp de aproximativ șapte ore, dovedindu-ne cât de de dependenți suntem de ele și cum nu putem concepe viața fără să fim interconectați digital.

Acest eveniment a scos la lumină faptul că oamenii nu doar că sunt dependenți de activitatea în sine, ci își bazează comunicarea și relaționarea exclusiv pe aceste platforme, iar când ele sunt indisponibile, practic relațiile se rup, neavând alte mijloace de a ține legătura și dezobișnuindu-ne să procedăm altfel.

Situația e îngrijorătoare, spun medicii neurologi și psihologi de peste Ocean, care au sesizat, paradoxal, o ușurare în rândul pacienților, atunci când rețelele sociale au picat.

Oamenii se simt mai bine fără rețele sociale, dar nu pot să renunțe singuri la ele

Medicii spun că oamenii s-au simțit de-a dreptul fericiți în orele în care rețelele sociale au fost indisponibile, chiar dacă, pe moment, această defecțiune le-a adus probleme în a comunica cu cei dragi și apropiați. Per ansamblu, au fost bucuroși de această deconectare globală.

Totuși, atrag atenția specialiștii, în mod paradoxal, oamenii nu pot renunța singuri la aceste rețele. Dacă nu are loc un eveniment forțat, precum cel din 4 octombrie, dependența de mediul virtual nu îi lasă pe oameni să se deconecteze din voință proprie.

Există, însă, câteva obiceiuri digitale sănătoase pe care le putem adopta, astfel încât să ne ajutăm singuri să scăpăm de dependență.

Terapeutul John Duffy a spus că unii dintre clienții săi petrec patru sau mai multe ore pe zi pe rețelele de socializare, iar în unele cazuri extreme, acest număr de ore chiar se și dublează.

„Oamenii care se află cel mai mult pe rețelele sociale tind să fie cei mai izolați, pentru că nu se simt conectați cu adevărat. Chiar dacă trimit mesaje oamenilor, chiar dacă comentează postările oamenilor, chiar dacă postează ei înșiși, lipsește ceva în această legătură. Este din cauză că totul e digital și nu este direct interpersonal”, a spus el pentru CNN.

Duffy recomandă o „detoxifiere digitală” de o lună pentru a dezvolta o relație mai intenționată cu social media. „Oamenii cu care lucrez acum vor elimina în mod voluntar de pe telefon aplicațiile de socializare, aplicațiile de știri și orice altă aplicație inutilă pentru o curățare de o lună”.

„Constat că dacă oamenii iau o pauză de o lună, vor reuși apoi să petreacă pe rețelele sociale doar o treime din timpul pe care îl petreceau înainte de experiment”, a mai spus medicul.

De asemenea, e indicat să ne diversificăm activitățile sociale, să interacționăm în viața reală mai mult, să ne înscriem la cursuri, cum ar fi cursurile de dans, de desen, de literatura, pentru a ne ajuta să ne rupem de mediul virtual.

#dependenta #retele de socializare

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri