Multe persoane își fac griji cu privire la timpul pe care îl alocă zilnic rețelelor sociale. În timp ce unii oameni petrec o oră, două pe zi pe Facebook, Instagram sau TikTok, alții stau, practic, continuu, spre îngrijorarea medicilor neurologi.

Comunitatea științifică nu vede cu ochi buni obiceiul oamenilor de a sta cât mai mult timp conectați la platformele virtuale de social-media și consideră că ne afundăm într-o dependență de dopamină digitală.

În data de 4 octombrie, rețelele sociale asociate gigantului Facebook (Instagram și WhatsApp), au picat timp de aproximativ șapte ore, dovedindu-ne cât de de dependenți suntem de ele și cum nu putem concepe viața fără să fim interconectați digital.

Acest eveniment a scos la lumină faptul că oamenii nu doar că sunt dependenți de activitatea în sine, ci își bazează comunicarea și relaționarea exclusiv pe aceste platforme, iar când ele sunt indisponibile, practic relațiile se rup, neavând alte mijloace de a ține legătura și dezobișnuindu-ne să procedăm altfel.

Situația e îngrijorătoare, spun medicii neurologi și psihologi de peste Ocean, care au sesizat, paradoxal, o ușurare în rândul pacienților, atunci când rețelele sociale au picat.

Oamenii se simt mai bine fără rețele sociale, dar nu pot să renunțe singuri la ele

Medicii spun că oamenii s-au simțit de-a dreptul fericiți în orele în care rețelele sociale au fost indisponibile, chiar dacă, pe moment, această defecțiune le-a adus probleme în a comunica cu cei dragi și apropiați. Per ansamblu, au fost bucuroși de această deconectare globală.

Totuși, atrag atenția specialiștii, în mod paradoxal, oamenii nu pot renunța singuri la aceste rețele. Dacă nu are loc un eveniment forțat, precum cel din 4 octombrie, dependența de mediul virtual nu îi lasă pe oameni să se deconecteze din voință proprie.

Există, însă, câteva obiceiuri digitale sănătoase pe care le putem adopta, astfel încât să ne ajutăm singuri să scăpăm de dependență.

Terapeutul John Duffy a spus că unii dintre clienții săi petrec patru sau mai multe ore pe zi pe rețelele de socializare, iar în unele cazuri extreme, acest număr de ore chiar se și dublează.

„Oamenii care se află cel mai mult pe rețelele sociale tind să fie cei mai izolați, pentru că nu se simt conectați cu adevărat. Chiar dacă trimit mesaje oamenilor, chiar dacă comentează postările oamenilor, chiar dacă postează ei înșiși, lipsește ceva în această legătură. Este din cauză că totul e digital și nu este direct interpersonal”, a spus el pentru CNN.

Duffy recomandă o „detoxifiere digitală” de o lună pentru a dezvolta o relație mai intenționată cu social media. „Oamenii cu care lucrez acum vor elimina în mod voluntar de pe telefon aplicațiile de socializare, aplicațiile de știri și orice altă aplicație inutilă pentru o curățare de o lună”.

„Constat că dacă oamenii iau o pauză de o lună, vor reuși apoi să petreacă pe rețelele sociale doar o treime din timpul pe care îl petreceau înainte de experiment”, a mai spus medicul.

De asemenea, e indicat să ne diversificăm activitățile sociale, să interacționăm în viața reală mai mult, să ne înscriem la cursuri, cum ar fi cursurile de dans, de desen, de literatura, pentru a ne ajuta să ne rupem de mediul virtual.

#dependenta #retele de socializare

Producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor pe calea ferată, iar capacitatea Căii Ferate a Moldovei (CFM) nu este limitată pentru aceștia. Totodată, tariful achitat de agricultorii moldoveni este mai mic decât cel aplicat pentru cerealele ucrainene aflate în tranzit. Precizările au fost făcute de prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul unei ședințe cu reprezentanții agricultorilor și ai instituțiilor responsabile, convocată pe fondul îngrijorărilor privind tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit CFM, toate vagoanele proprii destinate transportului de cereale sunt rezervate cu prioritate pentru solicitările agricultorilor și companiilor din Republica Moldova. În cazul cerealelor ucrainene aflate în tranzit, sunt utilizate vagoanele operatorilor din Ucraina.

Diferențe există și la tarife. Agricultorii moldoveni achită 15,30 franci elvețieni pentru o tonă de cereale transportată pe o distanță de 528 de kilometri. Pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță, costul total ajunge la 20,64 franci elvețieni pe tonă, inclusiv cheltuielile pentru utilizarea vagoanelor ucrainene.

„Agricultorii noștri au prioritate, tariful pentru ei este mai mic decât pentru cei ucraineni și limită pe capacitatea Căii Ferate nu există”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că tranzitul cerealelor ucrainene este, totodată, important pentru CFM, care are nevoie de volume mai mari de transport. Pentru luna august au fost planificate aproximativ 1.000 de vagoane cu mărfuri ucrainene, însă până în prezent au fost transportate mai puțin de 400.

Potrivit autorităților, aplicarea coeficientului de reducere de 0,5 la tariful pentru mărfurile ucrainene transportate în tranzit prin Republica Moldova a adus CFM venituri de peste un milion de lei.

Un alt subiect discutat a fost situația din Portul Constanța, unde există riscul apariției unor blocaje. Pentru a preveni congestionarea, s-a decis ca vagoanele cu cereale ucrainene să fie admise pentru tranzit doar după confirmarea faptului că acestea pot fi preluate de Portul Constanța.

În cadrul ședinței, agricultorii moldoveni au solicitat și introducerea unui mecanism de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Vasile Tofan a declarat că o astfel de măsură ar putea avea efecte asupra altor sectoare, inclusiv asupra industriei de morărit, panificație și zootehnie.

Premierul a anunțat că decizia privind eventualele restricții va fi luată după consultările care urmează să aibă loc pe platforma Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Agricultorii noștri au argumente bune. (…) Trebuie să ne asigurăm că avem și prețuri corecte pentru agricultori, și o industrie de morărit, de panificație și zootehnie competitive”, a declarat premierul.

Guvernul anunță că va continua să monitorizeze situația transportului feroviar al producției agricole și tranzitul cerealelor ucrainene, pentru a proteja interesele agricultorilor din Republica Moldova și a utiliza cât mai eficient infrastructura națională.