Experții proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, au elaborat un program național de dezvoltare cu emisii reduse pentru a transpune în politicile de dezvoltare națională angajamentele Moldovei în cadrul Acordului climatic de la Paris.

Potrivit responsabililor, acestea au fost exprimate în Contribuția Națională Determinată (CND) actualizată, depusă de Republica Moldova în anul 2020 la secretariatul Convenției Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CONUSC). Potrivit CND, Moldova va reduce necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% față de anul 1990 către anul 2030, și cu 88% în cazul în care va avea acces la asistență tehnică și financiară în acest sens.

Programul de dezvoltare cu emisii reduse urmează să schimbe optica politicilor publice din Republica Moldova, prin centrarea acestora pe problemele, interesele și aspirațiile oamenilor. Documentul strategic pune accentul pe măsurile și principiile economiei verzi: eficiență energetică, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, utilizarea tehnologiilor performante de producere a cimentului și sticlei, agricultură conservativă, împăduriri și management eficient a deșeurilor.

„După ce în anul 2000 a fost înregistrat cel mai mic nivel de emisii, datorat în special crizei economice prelungite provocate de destrămarea URSS, emisiile au crescut cu 23,6% până în anul 2016. Creșterea se datorează în special emisiilor provenite din sectorul de transport, cel energetic și agricultură. Dacă nu vom întreprinde acțiuni de decuplare a creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră, punem în pericol dezvoltarea durabilă a țării noastre”, a declarat Valentina Țapeș, secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Programul menționează că intensitatea energetică în Moldova (total energie primară per unitate din PIB) este de 5,7 ori mai mare decât media în Uniunea Europeană, iar intensitatea emisiilor de CO2 este la fel printre cele mai mari între țările Europei Centrale și de Est – 0,91 kg CO2/USD din PIB.

„UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050 și intenționează să își extindă obiectivele legate de climă pentru anul 2030, prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de 1990. În acest sens, pachetul Fit for 55 este aproape gata de lansare, pentru a ne asigura că aceste ambiții se traduc în acțiuni eficiente. În acest context, un program de dezvoltare cu emisii reduse este un element esențial pentru ca Moldova să se alăture eforturilor UE pentru o tranziție către o societate neutră din punct de vedere climatic”, a menționat Christian Ballarò, responsabil de Programe pentru energie și schimbări climatice la Delegația UE în Republica Moldova.

Sectorul energetic este responsabil pentru peste 68% din emisiile de GES, respectiv accentul în reducerea emisiilor s-a pus pe acesta. Până în 2030, emisiile în sectorul energetic ar urma să scadă cu 81% față de anul 1990, în sectorul transporturi – cu 52%, clădiri – cu 74%, cel industrial – cu 27%, agricol – cu 44%, deşeuri – cu 14%, iar captarea carbonului din utilizarea terenurilor, schimbarea categoriei de utilizare a terenurilor și silvicultură ar urma să crească cu până la 10%. Pentru fiecare sector sunt propuse măsuri și acțiuni specifice, în concordanță cu politicile sectoriale elaborate anterior. Costul total al acestor măsuri pentru perioada de 10 ani este de aproape 11 miliarde de dolari.

„PNUD, în parteneriat cu Uniunea Europeană, au sprijinit Guvernul în eforturile sale de reducere a gazelor cu efect de seră. Asistența pentru transformarea angajamentelor asumate în acțiuni este esențială. Acest lucru implică planificarea şi realizarea unor acțiuni climatice concrete, printre care evidențiem formularea şi implementarea programului de dezvoltare cu emisii reduse”, a conchis Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Aprobarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse e una din condițiile care ar deschide accesul către finanțare din partea Fondului Verde pentru Climă. Documentul a fost supus dezbaterilor publice cu părțile interesate și urmează a fi promovat pentru aprobare de Guvern.

#efect de sera #emisii de gaze #Republica Moldova #UE

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, susține că întrebările adresate unei judecătoare de către un membru al Comisiei de Vetting, în legătură cu o inimioară pusă la o postare publicată de un avocat pe rețelele sociale, au avut drept scop clarificarea relației dintre cei doi. Potrivit lui Caraman, discuțiile din cadrul interviului de evaluare au fost ulterior prezentate distorsionat în spațiul public.

„Cu referire la like-urile puse pe rețelele de socializare de către un judecător, discuțiile intenționat în mediul online au fost distorsionate. Am văzut integral acel interviu. Întrebările adresate de comisia de vetting vizau o pretinsă relație apropiată între acel judecător și avocatul la postarea căruia a pus inimioară”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Sergiu Caraman, relația dintre judecătoare și avocat este una de naș-fin. În acest context, întrebările adresate de membrul Comisiei de Vetting au urmărit să stabilească dacă apropierea dintre cei doi ar fi putut genera un eventual conflict de interese.

„Ulterior, relațiile lor au devenit și mai apropiate. E vorba despre o relație naș-fin. Prin întrebările adresate comisia voia să identifice dacă nu cumva acel avocat, venind în proces de judecată în fața acelui judecător, era o persoană apropiată judecătorului. Într-un final, judecătorul a promovat vetting-ul”, a punctat Sergiu Caraman.