Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Oboroc, deja fostul director al 112, despre tragedia de la Căușeni: „Serviciul și-a îndeplinit întocmai atribuțiile”

29 Nov. 2023, 18:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
29 Nov. 2023, 18:18 // Societate //  Elena Putregai

Liviu Oboroc, deja fostul director al Serviciului unic 112, în contextul în care ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, anunțase că l-a demis, a dezvăluit că a aflat despre situația din jurul său din presă și a evitat să comenteze declarațiile din spațiul public, inclusiv cele ale prim-ministrului Dorin Recean, dar a ținut să precizeze despre tragedia de la Căușeni că angajații săi și-a îndeplinit atribuțiile în conformitate cu legislația.

„Am aflat din presă despre solicitare. Eu nu sunt nicidecum în drept să comentez decizia prim-ministrului și respectiv, nu vă pot da niciun comentariu acum. Va fi emis un act administrativ în acest sens, asupra căruia promit că mă voi expune. Am mai văzut prin presă că se vehiculează că eu refuz, eu n-am spus nimănui că eu refuz, doar vreau să văd acel act sau dispoziția prim-ministrului. Serviciul 112 și-a îndeplinit întocmai atribuțiile sale de serviciu, conform legii, în situația creată”, a declarat Liviu Oboroc pentru tv8.md.

Prim-ministrul Dorin Recean a cerut demisia lui Liviu Oboroc la începutul ședinței Guvernului din 29 noiembrie. Se întâmplă după ce două persoane au fost găsite moarte luni, într-o mașină înzăpezită, la Căușeni. Persoanele au cerut ajutor la Serviciul 112, care a înregistrat 8 apeluri. Cazul este investigat de poliție, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat o anchetă pentru a stabili, dacă tragedia este consecința nepăsării celor care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea oamenilor. Între timp, socialiștii au cerut demisia șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Alexandru Oprea, pe motiv că instituția nu ar fi intervenit prompt și eficient la deszăpezire, iar replica IGSU este că nu comentează declarațiile politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

STOP CADRU Condoleanțe, dar cei care au murit sunt de vină. Mesajul lui Recean, pentru familiile victimelor ninsorilor

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.