Obrăznicia lui Putin nu scapă nepedepsită! UE anunță primele sancțiuni pentru recunoașterea regiunilor Donețk și Lugansk

Sancțiunile Uniunii Europene asupra Rusiei ar putea include punerea a sute de politicieni și oficiali de stat pe liste negre, o interdicție a tranzacționării cu obligațiuni de stat și o interdicție a exporturilor în cazul entităților separatiste, au transmis, marți, 22 februarie, oficiali și diplomați ai UE, potrivit Reuters.

Ambasadorii UE au căzut de acord în mod unanim, la o întâlnire de la Bruxelles, asupra principiului de impunere a sancțiunilor, după ce Rusia a recunoscut formal cele două regiuni secesioniste din estul Ucrainei.

Miniștrii de externe ai UE se vor întâlni mai târziu la Paris pentru a decide detaliile măsurilor.

„Decizia Federației Ruse de a recunoaște ca entități independente și să trimită trupe rusești în anumite zone din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk este ilegală și inacceptabilă. Încalcă legislația internațională, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, propriile angajamente internaționale ale Rusiei și escaladează criza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ambii președinți au salutat unitatea fermă a statelor membre și determinarea lor de a reacționa cu robustețe și viteză în fața acțiunilor ilegale ale Rusiei în strânsă coordonare cu partenerii internaționali.

O întâlnire informală a miniștrilor de externe din UE, prezidată de Înaltul Reprezentant, va avea loc astăzi la ora 16:00 (17:00, ora României – n.red.). Urmare a acesteia, un prim pachet de sancțiuni va fi pus pe masă în mod formal mai târziu în această după-amiază.

Actorii corespunzători se vor întâlni apoi să finalizeze pachetul fără întârziere.

Pachetul conține propunerile:
să ia în vizor pe cei care au fost implicați în decizia ilegală;
să ia în vizor băncile care finanțează armata rusă și alte operațiuni din acele teritorii;
să ia în vizor abilitatea statului și guvernului rus de a accesa capital european și piețele și serviciile financiare, de a limita finanțarea politicilor agresive de escaladare;
și de a lua în vizor comerțul din cele două regiuni separatiste din și spre UE, pentru a asigura că cei responsabili resimt clar consecințele economice ale acțiunilor lor ilegale și agresive.

UE este pregătită să adopte măsuri adiționale la o dată ulterioară, dacă este nevoie, în lumina evoluțiilor viitoare”, arată un comunicat al declarației comune a președinților Comisiei Europene și Consiliului European.

UE a spus în mod repetat că este pregătită să impună „consecințe masive” asupra economiei Rusiei, dacă Moscova invadează Ucraina, însă a avertizat că, având în vedere legăturile strânse ale UE în energie și comerț cu Rusia, vrea să aplice sancțiunile în faze.

„Trebuie să ne asigurăm că orice s-ar întâmpla, Rusia va simți durerea…pentru a ne asigura că Rusia nu are niciun stimulent de a merge mai departe”, a spus ministrul irlandez de externe, Thomas Byrne.

Potrivit CNN, propunerile ar urma să sancționeze 27 de persoane și entități, inclusiv politicieni, propagandiști, personal militar. Sancțiunile ar putea include și 351 de legiuitori ruși care au votat recunoașterea teritoriile și pe cei 11 care au propus-o, precum și instalarea trupelor rusești.

Comisia își îndreaptă atenția către măsuri care sunt asemănătoare sancțiunilor luate în Crimeea după anexarea acesteia de către Moscova în 2014, mai notează CNN.

Pachetul de sancțiuni ar putea include punerea pe lista neagră a UE a acelor membrii din camera inferioară a parlamentului din Rusia care au votat în favoarea recunoașterii independenței celor două regiuni separatiste, a spus un oficial european pentru Reuters.

Ambasadorii au mai discutat și sancționarea companiilor și băncilor implicate în finanțarea activităților separtiștilor din estul Ucrainei, a spus o sursă din Comisia Europeană, pentru Reuters.

Cele două regiuni ar putea fi scoase dintr-un acord comercial de liber schimb între UE și Ucraina, a adăugat sursa, pentru Reuters.

Nu toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar au aceeași relație cu Rusia sau dependență de gazul rusesc, ceea ce ar putea complica adoptarea sancțiunilor.

Oficialii și diplomații europeni au spus că unele țări UE, inclusiv Austria, Ungaria și Italia, cei mai apropiați aliați ai Rusiei din blocul comunitar, ar prefera sancțiuni mai limitate ca răspuns la mișcarea lui Putin în estul Ucrainei.

Alții vor să vadă acum o serie mai amplă și dură de măsuri discutate în ultimele săptămâni în eventualitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina. Statele baltice, centrale și din cele din Europa de est spun că sancțiunile dure ar trebui impuse imediat, având în vedere că Rusia își arată agresiunea militară față de Ucraina.

Premierul italian Mario Draghi, ai cărui stat se bazează pe mare parte din gazul rusesc, a declarat într-o conferință de presă la Roma că orice sancțiuni nu ar trebui să includă importurile de energie.

„Cum reacționăm ca Uniune Europeană ne va defini caracterul și într-adevăr viitorul Europei”, a spus vice-ministrul lituanian de externe Arnoldas Pranckevicius, într-o ședință la Bruxelles.

Sancțiunile „nu ar trebui să fie simbolice. Dacă vrem să descurajăm alte acțiuni din partea președintelui Putin, dacă vrem să stopăm începerea războiului, trebuie să mergem înainte cu măsuri serioase”.

#sanctiuni #UE #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.